Recompensă pentru matriţa descoperită în Sarmizegetusa Regia. Ce au decis magistraţii faţă de mărturia tinerei care a pretins 500.000 de lei
0
Tribunalul Hunedoara a judecat dosarul în care Andreea Ciuciu, o tânără din Arad care a susţinut că a făcut parte din grupul de şapte persoane care a participat la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, în iunie 2013, a solicitat despăgubiri de 500.000 de lei instituţiilor statului român.
Marţi a avut loc primul termen al procesului în care o tânără din Arad a solicitat despăgubiri de 500.000 de lei, pentru participarea la descoperirea matriţei din Sarmizegetusa Regia. Andreea Ciuciu a chemat în faţa instanţei Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Ministerul Culturii, Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Judeţean Hunedoara şi Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, solicitând acordarea unei recompense în valoare de 1/7 din 45 la sută din valoarea obiectului descoperit, „având în vedere că am fost parte a grupului de şapte persoane care a realizat această descoperire, unicat şi cu valoare excepţională”, se arată în dosar. Toate cele cinci instituţii menţionate în sesizarea depusă la tribunal au solicitat ca instanţa să constate lipsa calităţii procesuale pasive în cererea depusă, astfel încât acţiunea depusă de reclamantă să nu fie îndreptată împotriva lor.
Tribunalul Hunedoara a constatat lipsa calităţii procesuale a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice pentru că nu au calitatea de a plăti sumele reclamate, precum şi Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, pentru că muzeul din Deva, care are în custodie matriţa, nu se află în subordinea MCIN. Astfel, tânăra din Arad se va judeca doar cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara şi cu Ministerul Finanţelor Publice. Tot marţi, Fundaţia Dacica a cerut admiterea unei solicitări de intervenţie accesorie în proces, în urma unei sesizări depuse la DIICOT, pentru clarificarea contextului în care a fost descoperit artefactul antic.
„Este o descoperire întâlmplătoare făcută acum mai bine de trei ani, iar clienta meaa fost de bună credinţă”, a precizat avocatul Andreei Ciuciu, Mihai Paşca. Instanţa urmează să se pronunţe asupra solicitării Fundaţiei Dacica. De asemenea, până la termenul următor, din 18 aprilie 2017, muzeul din deva va trebui să comunice, la cererea reclamantei, dacă a efectuat o expertiză asupra bunului de patrimoniu şi ce valoare are acesta.
A cerut o parte din despăgubire
În solicitarea de despăgubire depusă de Andreea Ciuciu, tânăra a susţinut următoarele:
„La data de 23 iunie 2013, împreună cu un grup de prieteni am vizitat vestigiile cetăţii Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei. Acest grup de prieteni era compus, pe lângă subsemnata, din numiţii Trufaş Ioan, Robert Kurti, Gura Cristian şi soţia acestuia şi Radu Brilinsky şi soţia acestuia. Făcând o plimbare prin pădurea din jurul cetăţii, o persoană din grup a observat un arbore doborât de furtună, smuls din pământ cu tot cu rădăcini. Uitându-ne cu mai mare atenţie în groapa astfel formată ni s-a părut că observăm, ieşind din pământ, un obiect cu forma regulată. Din curiozitate şi iniţial pe un fond de glumă, ne-am apropiat şi am început să dezgropăm obiectul care se dovedea a fi unul unul din metal, dar niciunul dintre noi nu putea determina despre ce este vorba. Dându-ne seama că obiectul ar putea reprezenta un artefact antic, probabil dacic, având în vedere locaţia unde ne găseam, l-am dezgropat de tot, l-am introdus în rucsacul unuia dintre cei din grup şi l-am transportat la tatăl lui Radu Brilinsky, unul dintre membrii grupului nostru. Aceasta pentru că tatăl lui Radu Brilinsky, Vladimir Brilinsky, era administratorul sitului Sarmizegetusa. Când a văzut obiectul, Vladimir Brilinsky a luat legătura cu superiorii săi şi cu diverse cadre universitare din domeniul istoriei şi arheologiei, pentru a-i încunoştinţa despre descoperire”, a susţinut Andreea Ciuciu, în cererea depusă iniţial la muzeu şi apoi la Judecătoria Deva.
Versiunea Andreei Ciuciu despre descoperirea matriţei antice prezintă diferenţe de cea relatată oficial de reprezentanţii sitului UNESCO.
Veche de circa două milenii, matriţa din bronz, cu o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosită pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal. Pe artefact au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Potrivit istoricilor, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Vă recomandăm şi:
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate. Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.
Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.
Se încarcă comentariile...
