Laurenţiu Pantazi, şeful IPJ Buzău: „Atât timp cât sunt suspiciuni că un infractor este în libertate, poliţia are o problemă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisarul-şef Laurenţiu Pantazi, aflat la conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Buzău, a acordat un interviu jurnaliştilor „Adevărul“, în cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“. Pantazi vorbeşte despre cele 7.000 de dosare cu autor necunoscut (AN) din judeţ, dar şi despre alte probleme ale instituţiei.

„Adevărul“: Câte infracţiuni sunt în medie sesizate anual la nivelul IPJ Buzău în ultimii 5 ani?

Laurenţiu Pantazi: Am în faţă un document care se referă la anul 2010. Ca şi criminalitate sesizată, per total, cifrele se înscriu undeva în jurul unei medii de 10.000 de infracţiuni pe an. Începând din anul 2013, noi facem analizele astea comparând anul prezent cu anul trecut, periodic, atunci când e cazul. În funcţie de fenomenele criminogene în dezvoltare, mergem şi facem bilanţul. Din 2013, an de an, în contextul mediei pe care am amintit-o, ca şi sesizare, trendul este descendent, pot să spun descendent semnificativ. Chiar anul acesta am avut ultima analiză de bilanţ pe primele nouă luni şi discutăm deja de 8 la sută trend descendent vizavi de ceea ce înseamnă criminalitatea sesizată.  Bineînţeles, aici se găseşte, cu aceeaşi scădere, proporţional, criminalitatea judiciară.  În total, din punct de vedere statistic, dar nu numai, ci şi al siguranţei, cred că Buzăul este pe un drum bun.

În câte dintre ele se începe urmărirea penală?

Având în vedere faptul că din anul 2014 au survenit modificări cu privire la legislaţie şi discutăm de noul cod de procedură penală, cred că în peste 90 la sută se începe urmărirea penală, atât in personam, cât şi in rem. Aproape că nu mai avem dosar penal în care să nu se înceapă urmărirea penală. Noul cod de procedură penală prevede această activitate.

Din totalul de poliţişti angajaţi la IPJ Buzău, câţi sunt poliţişti operativi, pe structuri, procentual? Din funcţiile operative prevăzute, câte sunt ocupate, procentual?

Cu tot respectul, datele, aşa cum aţi formulat dumneavoastră întrebarea, sunt informaţii clasificate, în baza legislaţiei în vigoare. Putem spune că marea parte a poliţiştilor de la Buzău au atribuţii în zona operativă.

Din totalul celor 7.000 de dosare aflate în evidenţă cu AN în judeţul Buzău, câte au fost trecute în evidenţa pasivă? 

De asemenea, este o metodologie specifică în acest lucru. Această evidenţă există, dar a nu se confunda că această evidenţă înseamnă o abandonare a activităţilor din dosarele respective. Fiecare dosar, indiferent de vechimea lui, chiar dacă numărul poate părea mare pentru unii, având în vedere cel puţin cultura mea ca poliţist, pe care o am, să ştiţi că, faţă de Europa, nu ne plasăm într-o situaţie gravă. Ba dimpotrivă, stăm mai bine decât multe state europene, în contextul în care la nivelul Poliţiei Române, conform procedurilor în vigoare, conform legislaţiei în vigoare, se înregistrează cam tot, şi puneţi dumneavoastră ghilimelele sau nu. Practic, toate sesizările, în marea lor majoritate, inclusiv cele venite prin 112, primesc un număr, sunt înregistrate ca lucrări penale şi sunt soluţionate prin Parchet, aşa cum prevede legea.

Care sunt argumentele pentru reactivarea dosarelor din evidenţa pasivă?

Sunt infractori, de exemplu, care comit o faptă în anul 1998, îşi ispăşesc pedeapsa, după care revin cu alte fapte. Este posibil ca noi, în 2016, să putem să reluăm cercetările, pornind de la noi probe, în sensul că identificăm modul de operare. Sunt situaţii când avem recunoaşterea din partea infractorului şi începe să spună: „ştiţi, pe lângă faptele pentru care m-aţi cercetat, am comis şi altfel de fapte“. Nu pot să spun însă că un colectiv de cinci poliţişti se ocupă în acest moment de un furt oarecum mărunt, de prin 1998, să zicem, dar în permanenţă dosarele sunt în atenţia noastră. Repet, fără să exagerez, fără să spun lozinci: toate sunt importante pentru noi.

Există personal desemnat care să lucreze doar în aceste dosare cu autori necunoscuţi?

Este iarăşi o informaţie care atinge zona aceasta a muncii noastre clasificate, dar sunt poliţişti despre care putem spune că au o anumită specializare, în funcţie de vechime, de experienţă.

În general, unde se blochează anchetele? Aveţi certitudinea că măcar o parte dintre anchetele nerezolvate aici ar avea acelaşi deznodământ şi în alte inspectorate judeţene?

Îmi este greu să vorbesc de alte inspectorate. Deşi au survenit anumite modificări în structura personalului, modificări cunoscute la nivel media, cred că a rămas un nucleu de poliţişti cărora încă le place munca din poliţie. Dincolo de statistici, atunci când mă întâlnesc cu colegii mei în diferite evaluări, le explic că eu am încredere în ceea ce fac şi mă refer acum ca manager. Am încredere în ceea ce fac, atât timp cât simt că celor mai mulţi poliţişti încă le place munca în poliţie.  Cred că la Buzău suntem în situaţia asta chiar şi în zona rezolvării dosarelor cu autor necunoscut. Deşi provocarea este enormă de a ieşi la presă, sunt multe situaţii complexe în care avem identificaţi autorii, dar nu putem să ne lăudăm, cu ghilimele de rigoare, cu această reuşită pentru că nu sunt prinşi, din motive diverse, pornind nu îl ultimul rând de la mişcarea de circulaţie care a avut loc în ultimii ani, cel puţin pe relaţia europeană.

Care este situatia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare? În ce proporţie, procentual, sunt acestea achitate?

Cu scuzele de rigoare, nu am aceste cifre la dispoziţie. Situaţia este în felul următor: de regulă, cel puţin în ultimii ani, finalul anului nu ne-a găsit datori la IML. De regulă, întotdeauna, 31 decembrie ne găseşte fără datorii. Au fost situaţii când s-au făcut plăţi mai târziu, însă nu afecta munca poliţiştilor. Am avut o relaţie deosebită cu medicii legali de aici şi, în situaţii în care au fost astfel de perioade pasagere când nu s-a putut plăti, la cazurile complexe, întotdeauna, pro-bono dacă vreţi, oamenii şi-au făcut treaba şi ne-au dat în timp util materialele pe care le solicităm de acolo.

Care este statistica infracţiunilor flagrante descoperite la nivelul IPJ Buzău în ultimii 5 ani?

Este un procent destul de important, deşi prinderea în flagrant este o activitate dedicată, o activitate deosebită. De regulă, cel puţin în ceea ce priveşte marea majoritate a infracţiunilor, şi mă refer la infracţiuni contra patrimoniului, probaţiunea finală se face tot pe alte mijloace, pe mijloacele clasice, amprente şi altele.

Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele cinci probleme cu care se confruntă Poliţia şi care sunt principalele cinci probleme identificate la nivelul Ministerului de Interne, în general? Personal, aţi făcut demersuri, şi ce fel de demersuri, în vederea rezolvării acestor probleme?

La Ministerul de Interne, vă mărturisesc, mă depăşeşte puţin. Este o instituţie mult mai complexă, poliţia fiind o bucăţică mai mică din acest minister. Despre poliţie, dacă aş putea discuta, având în vedree vechimea pe care o am în structurile ei şi în funcţiile de comandă, într-adevăr pot spune că acest an a fost o provocare pentru manageri, în contextul fluctuaţiilor de personal. S-au făcut eforturi, eforturi care, de altfel, sunt în curs acum pentru angajarea unor poliţişti din sursă externă. Provocarea a constat tocmai în faptul că au plecat un număr destul de important de ofiţeri şi agenţi de poliţie, în acest an, la pensie. Nu am vrut şi nu am aplicat, şi cred că nimeni în ţară nu a aplicat, o strategie sau un management să-i facem să-i descurajăm să meargă, pentru că este o opţiune unică în viaţă. Aşa le-am şi spus, că dacă profesia până la o anumită vârstă ţi-o mai poţi schimba, momentul pensionării nu poate fi ales. Problema a fost nu atât ca număr al celor care au plecat, ci ca şi calitate, oameni cu experienţă şi profesionalism deosebit. Sperăm ca cei care vin acum să se integreze foarte rapid. Aceste plecări la pensie nu au impietat capacitatea operativă a inspectoratului.

Care a fost tema principală din proiectul de management cu care aţi câştigat concursul pentru şefia IPJ Buzău din aprilie 2013 şi ce aţi reuşit să puneţi în practică, până în prezent, din acest proiect de management?

Dau iarăşi vina pe cifre: tocmai scăderea infracţionalităţii. De fapt, discutăm despre un control al infracţionalităţii sesizate, control care acum se realizează. Cifrele sunt publice, sunt publicate an de an. Printr-o coincidenţă sau nu, acest trend descendent se înregistrează chiar din anul 2013. Asta nu înseamnă că neg contribuţia pe care au avut-o cei care au fost înaintea mea inspectori şefi.

Cum comentaţi existenţa a aproape 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivelul ţării?

La posibilităţile de analiză pe care le am eu şi la informaţiile pe care le avem, nu este o cifră mică, nu este un motiv să ne bucurăm, să ne aplaudăm. Ceea ce pot afirma este că, inclusiv la nivel naţional, se fac eforturi de către colegii mei pentru diminuarea acestei cifre. Cert este că în ultimii ani, repet, dincolo de această statistică care priveşte nişte dosare, discutăm de o scădere a infracţionalităţii şi nu avem cum să nu observăm şi acest lucru. De asemenea, cel puţin la Buzău, nu ştiu la nivel naţional cum stăm, acest „stoc“ este în scădere.

Cum stă Buzăul raportat la alte judeţe?

Raportarea cu alte judeţe nu îmi permit să o fac, pentru că nu seamănă niciodată un judeţ cu alt judeţ, chiar dacă au acelaşi număr de locuitori, chiar dacă au acelaşi număr de oraşe. Sunt alte zone, sunt alte culturi, deci e foarte dificil să compari judeţele între ele.

În Buzău, cum am spus şi mai devreme, sunt 7.000 de dosare cu autor necunoscut. Cum vi se pare numărul?

Dacă aţi vrea un răspuns uşor idealist, ar fi greu şi dacă era unul singur. Atâta timp cât sunt suspiciuni că un presupus infractor este în libertate, poliţia are o problemă. De altfel, prin însuşi acest lucru există poliţia. Ar fi iarăşi culmea ca nu ştiu în care societate sau în ce ţară să nu existe astfel de dosare. Numărul este relativ şi am putea încerca să-l analizăm din perspectiva mai multor factori, pornind de la condiţiile socio-economice, ca şi infracţionalitate în general, pornind de la modul de înregistrare în România, faţă de alte state. Ştiţi că sunt ţări unde pentru anumite infracţiuni minore sau pentru prejudicii mărunte nu se discută de înregistrarea unor dosare penale. Nu ştiu dacă e rău sau dacă e bine, cert este că în România se înregistrează orice fel de sesizare, chiar şi după un simplu apel la 112.

Cât este procentul cazurilor nerezolvate raportat la numărul dosarelor intrate în lucru la IPJ Buzău?

Nu am nici această cifră. În primele nouă luni, în ceea ce priveşte identificarea dosarelor, e posibil, fără să greşesc, să fie undeva la jumătate cele soluţionate prin identificarea autorilor. Sunt însă şi alte soluţii care pot fi date în aceste dosare.

Care este cel mai vechi dosar cu AN, din ce an datează, sub aspectul săvârşirii cărui tip de infracţiune se fac cercetări în dosarul respectiv şi care este prejudiciul estimat?

Cel mai vechi dosar este din anul 1999 şi se referă la o infracţiune de fals în înscrisuri. Nu a fost însă un prejudiciu mare.

Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu estimat aflat în evidenţele IPJ Buzău?

Dosarul cu cel mai mare prejudiciu este înregistrat în anul 2015 şi are un prejudiciu de peste 12.000 de euro. Este vorba despre o înşelăciune din zona criminalităţii economico-financiare, unde suspecţii nu sunt cetăţeni români.

Care este cel mai vechi autoturism din parcul auto al IPJ Buzău?

Autoturismul cu cel mai mare număr de kilometri la bord este achiziţionat în anul 1997, are peste 300.000 de kilometri, dar se află în dotarea unei structuri neoperative. Este un Volkswagen Vento care efectuează transport de colete, corespondenţe. Este o maşină veche, dar încă sprintenă.

Dumneavoastră ce autoturism de serviciu aveţi la dispoziţie?

La dispoziţia comenzii Inspectoratului, în momentul de faţă, este un autoturism VW Passat, an de fabricaţie 2001, cu aproximativ 90.000 de kilometri la bord şi mai este o autospecială, proaspăt transferată la IPJ Buzău. Era dată la noi în altă formă. Este vorba de un Jeep Grand Cherokee, de asemenea, de fabricaţie 2003, tot cu aproximativ 90.000 de kilometri la bord. Discut de maşini puse nu la dispoziţia inspectorului şef, la comanda IPJ, în echipa managerială fiind trei oameni.

Cât câştigă un agent nou angajat în cadrul IPJ Buzău? Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?

În jur de 2.000 de lei. Dacă ne comparăm cu FBI-ul, deşi nu ştiu cât câştigă, dar presupun că foarte bine, suntem plătiţi destul de slab. Dacă ne comparăm însă cu alte categorii sociale din România, eu zic că este un salariu decent.

Are salariul rol de stimulent?

Având în vedere că sunt 350 de candidaţi înscrişi pentru a veni în poliţie pe funcţie de agent, oameni care în peste jumătate din cazuri au studii superioare, şi mi-a făcut plăcere să observ asta, eu cred că ăsta este răspunsul.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de infracţiuni?

La Buzău, unul dintre judeţele care nu stau în topul judeţelor bogate din România, ca să formulez astfel, infracţiunile contra patrimoniului sunt cele mai multe. Am făcut precizarea de la început tocmai pentru că ele vin pe fondul unor condiţii socio-economice pe care le cunoaştem. Avem de-a face cu mica criminalitate, în special în zona rurală, furturi mărunte, repet, la fel de importante. Aveam un domn profesor în Academia de Poliţie care ne spunea aşa: dacă-i fură unui domn, foarte bogat, un milion de dolari, şi dacă-i fură unei bătrâne o butelie, alergi mai întâi după butelie, pentru că o doare mai tare pe femeia aia. Încercăm să aplicăm acest lucru. Din păcate, ele există, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, pe fondul micgraţiei unei populaţii din mediul rural în urban, lăsând locuinţe nepăzite, şi nu în ultimul rând pe fondul condiţiilor socio-economice, care sunt în reală interdependenţă cu criminalitatea.

Care este poziţia Buzăului la nivel naţional în privinţa activităţii unor grupări de interlopi?

Avem o astfel de evidenţă, avem poliţişti care se ocupă de aşa ceva, să le spunem specializaţi, o structură care se ocupă de aşa ceva, şi avem şi unele rezultate. Pe fondul acestor rezultate îmi permit să spun că avem şi linişte în oraş. Mai sunt multe de făcut, nu-i situaţia roz, dar suntem aici. Pot spune că mulţi dintre liderii lor s-au retras şi au devenit mai înţelepţi.

Nominalizaţi cinci iniţiative concrete puse în aplicare pentru a vă motiva angajaţii.

Am reintrodus la Buzău, ceea ce nu se mai întâmplase de mult timp, distincţia poliţist de onoare al judeţului Buzău, pe care încă o înmânăm, o folosim la un nivel important de obiectivitate şi este preţuită. Îi văd pe colegii cărora le înmânăm această distincţie foarte mândri şi emoţionaţi. Văd poliţişti care sunt învăţaţi cu hoţii cum le tremură mâna când le înmânez placheta. Pot să mai menţionez managementul de zi cu zi, în condiţii de obiectivitate şi corectitudine, care contează foarte mult. Ca şef, din momentul în care ţi-ai pierdut credibilitatea, poţi să pleci acasă. Nu trebuie să îţi trimită cineva vreun control sau să vină cineva să observe acest lucru. Şi, nu în ultimul rând, promovarea unor poliţişti exclusiv pe criterii de valoare şi competenţă profesională. 

Cum arată o secţie de poliţie din mediul rural din judeţul Buzău? În unele locuri încă se lucrează cu maşina de scris, cu birouri şi scaune rupte, cu pixuri şi hârtie aduse de acasă? Sunt secţii în care poliţiştii sunt nevoiţi să audieze şi victime şi infractori în acelaşi timp, în acelaşi spaţiu?

Nu avem în nicio zonă astfel de situaţii şi garantez eu. Sunt posturi de poliţie mai moderne, sunt posturi de poliţie mai arhaice, dar cred că nu îmi este ruşine să intru acolo. Aşa a fost clădirea, aşa a fost zona poate, dar în general sunt posturi decente şi în absolut toate se pot face anchete în condiţii de normalitate. Contează foarte mult modul în care arată un astfel de imobil şi de un anumit talent în zona de gospodar al şefului de post. Să dai cu nişte var pe nişte pomişori, în primăvară, nu este o chestiune extraordinară şi ieşită din comun, mai ales şi dacă locuieşti în postul respectiv. Zic eu că majoritatea colegilor mei ştiu să îşi facă treaba în zona asta.

Mai sunt lucruri de îndreptat?

Sunt încă situaţii în care, din cauza unor probleme tehnice, nu avem o comunicare pe ceea ce înseamnă sisteme informatice. Sunt zone unde nu e semnal, nu s-a putut trage de către instituţiile specializate reţea de cabluri, dar acestea se completează prin contactul permanent pe care îl au poliţiştii din mediul rural, la nivelul de posturi, cu şefii de secţii. La nivel de secţii găseşti toată această comunicare în regulă. Sunt, într-adevăr, posturi de poliţie unde au îmbătrânit maşinile şi unde facem eforturi şi noi, la nivel de IPJ Buzău, prin servisarea acestora, şi la nivel naţional, de îmbunătăţire a parcului auto. De altfel, chiar anul acesta au venit maşini noi. Am reuşit să aducem autoturisme la toate posturile de poliţie, până acum doi ani fiind vreo opt posturi nedotate cu maşini. Nemulţumiri sunt, chiar şi în ceea ce priveşte armamentul, însă încercăm să administrăm cât se poate de înţelept acest patrimoniu foarte important. Dacă sunt 82 de posturi, vă daţi seama din start ce înseamnă numai administrarea imobilelor.

Cum vi se pare bugetul IPJ Buzău? Este suficient sau e nevoie de suplimentare?

În ultimii ani, nu am avut situaţii să nu pornim la realizarea vreunui proiect în curte, pornind de la a zugrăvi o sală sau de a cumpăra tehnică nouă de calcul, care să fie împiedicate de lipsa de buget. Cred că în momentul de faţă bugetul este în regulă, asigură funcţionalitatea. Aveam anul acesta două obiective mari pe care, iată, avem confirmarea că se rezolvă. Vrem să refacem curtea, care presupune un cost important, iar aici mă refer la asfaltare, la reparaţii, şi nu în ultimul rând vreau să modernizăm un sediu de poliţie orăşenească. Acolo o să încercăm redeschiderea sediului de poliţie până la sfârşitul acestui an.

Câte posturi vacante sunt în IPJ Buzău?

În momentul de faţă nu avem o deficienţă deosebită.

Numiţi cinci probleme depistate de dumneavoastră personal, la nivelul IPJ Buzău, şi demersurile făcute pentru soluţionarea acestora.

Putem discuta de o intervenţie sporită în acest an, care e în curs de rezolvare. Nu poţi spune, gata, am încheiat problema respectivă. Niciodată! Am încercat în acest an o acţiune ceva mai în forţă în ceea ce priveşte pirateria auto, transport călători. S-a văzut şi se vede o îmbunătăţire, faţă de începutul anului, în plan operativ. Am intensificat programele de prevenire în zona poliţiei rutiere şi în acest an, unde principalul partener a fost media. În momentul de faţă, suntem pe o situaţie de scădere în ceea ce priveşte accidentele grave, persoanele decedate şi cele rănite grav. Discutăm de zona aceasta de logistică, unde trecem printr-un proces de modernizare, la acest moment, al arestului, chiar dacă la Buzău nu am avut probleme la acest capitol. Va fi un arest la nivel european. Discut, de asemenea, de sediul unei poliţii unde stăteam cu chirie, poliţie orăşenească, unde am reuşit şi am găsit un sediu pe care ne pregătim să îl modernizăm, sperăm ca până la sfârşitul anului.            

Ce demersuri aţi făcut la nivelul MAI pentru soluţionarea unor probleme punctuale identificate la nivelul IPJ Buzău?

Pot să spun că practic pentru toate problemele pe care vi le-am enumerat mai devreme avem un dialog aproape permanent cu conducerea Inspectoratului General de Poliţie, ca să nu spun că de câteva ori pe zi discutăm, ne ajutăm, ne consultăm. Sunt ordonator terţiar şi ceea ce fac fac cu fonduri venite de acolo

Cum comentaţi faptul că foarte mulţi dintre miniştrii de interne de după Revoluţie au avut sau au probleme cu legea? A afectat acest lucru în vreun fel activitatea Poliţiei?

Nu comentez treaba asta. Poliţia este o instituţie care se situează într-o anumită constanţă, independent de aceste zone, independent de aceste fluctuaţii. Poliţia şi-a văzut de treabă în continuare şi ăsta cred că este un lucru bun. Se referă în primul rând la o organizare bună şi la o anumită calitate a oamenilor, cel puţin din punct de vedere profesional.

De-a lungul ultimilor ani, poliţiştilor de la serviciul rutier le-au predat permisul de conducere, persoane importante, de la vedete, la oameni politici, şeful FRF, oameni cu bani. Au fost încercări de intimidare a poliţiştilor, pe moment, dar şi după, prin telefoane sau diverse intervenţii?

La Buzău este cunoscut acest lucru. Pe parcurs mai sunt altercaţii, nu neapărat din partea acestor aşa-zise VIP-uri. Mai sunt discuţii, pentru că nimănui nu-i convine, dar nu am avut situaţii în care să avem de-a face cu probleme grave, ca agenţii să fie ulterior şicanaţi, hărţuiţi. De altfel, colegii de la circulaţie deja şi-au căpătat o anumită profesionalizare pe domeniul ăsta şi ştiu exact când şi cum să procedeze.

Cazul comisarului-şef Vasile Nicolae, care a circulat mult timp cu numere false, a fost un subiect vizibil la nivel naţional. A prejudiciat acest caz imaginea IPJ Buzău? Au existat sancţiuni pentru lipsa de reacţie a celor care ar fi trebuit să sesizeze abaterile ofiţerului de la circulaţie? 

Mi-e teamă că imaginea a fost afectată destul. Dincolo de orice discuţie din media, eu am fost foarte dezamăgit. Dar vreau să fac precizarea: cazul a fost identificat de către noi, de către poliţia Buzău, măsurile le-am luat noi, asta ca să lămurim ceea ce s-a scris cândva în presă, că nu ştiu de unde a venit sesizarea. Din păcate, eu îmi reproşez că prea târziu, dar cei care au identificat situaţia şi au eliminat-o am fost noi, IPJ Buzău. De altfel, şi în alte situaţii care ne-au cauzat probleme de imagine şi pe care ni le asumăm, cu acest risc, noi am fost cei care am intervenit şi ne-am făcut curăţenie în curte.

Cine este Laurenţiu Pantazi

Comisarul-şef Laurenţiu Pantazi, ofiţer în vârstă de 47 de ani, conduce Poliţia judeţului Buzău de peste patru ani. A fost declarat titular pe această funcţie pe data 9 aprilie 2013, în urma unui examen, după ce, timp de un an, a deţinut această funcţie în calitate de împuternicit. Laurenţiu Pantazi lucrează în Poliţie din anul 1995, an în care a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliţie. A început cariera ca ofiţer operativ în cadrul Biroului de Combatere a Criminalităţii Economico-Financiare al Poliţiei Adjud.

Vă mai recomandăm: 

Crimele în serie nerezolvate de 16 ani: patru femei ucise la autostop. „Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi“

Paradoxul unui omor cu autor necunoscut: criminalul a mărturisit, dar nu e condamnat, iar cazul a rămas nerezolvat

Şeful de poliţie în judeţul cu sub 1.000 de dosare cu autor necunoscut: „Eu cred că măsurile privative de libertate educă“

Cât de primitivă era cercetarea penală în România anilor '90. „Se lucra cu film alb-negru cu bliţ şi cu gentuţa la brâu“

Şeful Poliţiei Braşov despre dezastrul de pe DN 1 către Bucureşti: „Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel“

Aurelian Ciocîrlan, seful inspectoratului de poliţie cu 14.000 de dosare la sertar: „Este o cifră extraordinar de mare“

Fostul şef al IPJ Gorj: „Scandalurile politice au influenţat tot mai puţin activitatea Poliţiei, pentru că DNA şi-a intrat în rol”

Durerea unei familii care şi-a pierdut fiul într-un atac mafiot: „De 13 ani aşteptăm ca ucigaşii lui Cosmin să fie găsiţi”

Ioan Scripniciuc, şeful Poliţiei Iaşi, despre politicieni versus poliţişti: „Dacă văd că-i ţii la distanţă, nu mai încearcă“

Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“

Detaliile care îi trădează pe aproape toţi infractorii. Un fost ofiţer explică şi care este categoria care „te lichidează pe loc”

Mărturii exclusive despre crima de la muzeu care a zguduit România acum 16 ani. Ucigaşul nu a fost descoperit: „Pe poliţişti nu i-a ajutat capul”

Bine aţi venit la Constanţa, campioană la dosare cu autor necunoscut! Şeful Poliţiei: „S-au încadrat oameni fără şcolarizare. Cei cu experienţă pleacă“

Clujul, campion la dosare cu autor necunoscut. Şeful IPJ: „Nu ştiu exact cât câştigă un agent de circulaţie începător. Dacă oamenii vin la serviciu, cred că-i ok“

Şeful Poliţiei Capitalei, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut, ce s-a schimbat după moartea lui Gigină şi care este vina Sistemului în relaţia cu ţara

Metoda „3 lovituri şi 25 de ani” aplicată în Canada pentru reducerea numărului de infractori care recidivau. Ce se poate face în România

Drama victimei dintr-un dosar cu autor necunoscut: „Este doliul vieţii ei“. Cum pot ajunge victimele să-şi facă singure dreptate dacă autorităţile nu acţionează

Inspectorii care vor să întoarcă Poliţia Română în vremea Miliţiei. Topul şefilor înverşunaţi împotriva comunicării

Şeful Serviciului Criminalistic Timiş, Remus Scrob: „Visul meu este să se poată ridica particule din aerul expirat“

„Crima perfectă este o balivernă! Nu întotdeauna s-a făcut cercetarea corect“. Vicepreşedintele Societăţii Române de Criminalistică şi autorii necunoscuţi

Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii

România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”

Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”

Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut

Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“


Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Buzău

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite