Adevărul despre hipnoză. Ce suntem capabili să facem în starea de transă: „Poate duce chiar la anihilarea durerii“
0
Hipnoza este o practică care încă stârneşte fiori reci în România. Cu toate acestea, specialiştii în psihoterapie o practică de ani buni şi cu rezultate la fel de bune. Aceştia explică de ce este bună hipnoza şi mai ales de ce ar trebui să ne ferim de şarlatani.
Hipnoza este definită ca o stare modificată a conştiinţei. În starea respectivă persoana se poate dezinhiba, relaxa sau accede la zone ale subconştientului. Practica hipnozei, arată specialiştii, este foarte veche, de la vechii şamani paleolitici, care induceau stări de transă pentru a vindeca sau a comunica cu zeii.
În lumea contemporană hipnoza este practicată în psihoterapie, tocmai ca parte a unei soluţii medicale cu ajutorul căreia pacienţii pot depăşi situaţii critice, se pot detensiona sau pot accesa resurse proprii, de care nu erau conştienţi.
De multe ori însă, în România, hipnoza este privită ca parte a paranormalului, tratată cu teamă, ca un proces ce poate să facă pe oricine să spună lucruri pe care nu le doreşte, secrete sau cine ştie ce fapte abominabile. Specialiştii susţin însă că hipnoza este un proces perfect normal şi cu proprietăţi terapeutice grozave.
Toţi oamenii experimentează starea de transă
Specialişti precum Anca Larionesei, din Botoşani, practică de ani de zile hipnoza terapeutică. Este de altfel o specializare dobândită prin formarea ca psihoterapeut. Anca Larionesei spune că toţi oameni experiementează stări de transă. Este vorba de o transă uşoară, confundată deseori cu neatenţia.
”De câte ori absorbiţi fiind de o carte bună nu auzeam că cineva vorbeşte cu noi. Sau de câte ori stând la semafor şi antrenaţi fiind în gândurile noastre nu sesizam cum se schimbă culoarea semaforului. Sunt exemple de transă din viaţa cotidiană. Transa este un fenomen prezent pentru oricare dintre noi”, susţine Larionesei. Tocmai de aceea, specialiştii arată că teama faţă de hipnoză şi faţă de starea de transă este nejustificată. Practic, specialistul reuşeşte să inducă starea de transă pacientului, aceasta fiind uşoară, mediu sau profundă, în funcţie de ”sectoarele” urmărite.
Miturile hipnozei
De foarte multe, psihoterapeuţii se confruntă cu prejudecăţile apărute în privinţa hipnozei. De cele mai multe ori oamenii cred că vor rămâne descoperiţi sau vor face lucruri pe care nu şi le doresc sau vor ajune în situaţii penibile. Psihoterapeuţii spun însă că nici nu poate fi vorba de aşa ceva, aceste mituri fiind caracteristice doar ficţiunii.
”Există un mit încă prezent în mentalitatea românească, că în stare de hipnoză omul nu mai are control asupra propriului comportament, că se pot obţine informaţii pe care el nu vrea să le spună, că ar putea face fapte care să contravină propriilor credinţe. În stare de transă omul are control asupra propriului corp. În starea de transă au loc modificări asemănătoare stării de somn, fără însă a fi somn. Mai precis este doar o stare de relaxare, de dezinhibare, se pot accesa acele resurse alternante pe care psihicul omului le are, dar nu le descoperă în mod conştient. Este o întoarcere către sine, o sensibilizare către anumiţi stimuli care pot fi exteriori sau interiori, o focusare practic pe anumite informaţii, care pot ajuta”, spune Anca Larionesei.
Practic, prin hipnoză, se creează de multe ori sugestii, care duc la reprezentări în plan fizic sau emoţional. O serie de teste, efectuate de exemplu la Universitatea din Stamford au arătat că pacienţii chiar pot fi ajutaţi inclusiv fizic cu ajutorul hipnozei. Mai precis subiecţii studiului, introduşi în stare de transă şi sugerânduli-se faptul că mănâncă au avut secreţiile gastrice crescute cu 70%. Totodată prin hiperconcentrare, mesajele subliminale terapeutice transmise de specialiştii îi pot face pe aceşti pacienţi să scape de frica de înălţime de exemplu sau de alte fobii.
Hipnoza, o alternativă la anestezic
Specialiştii arată însă că hipnoza, mai ales practicată de specialişti cu un mare grad de sugestionabilitate, poate induce transe puternice, care nu anulează conştiiţa dar pot duce de exemplu la dispariţia durerii şi ”adormirea” centrilor nervoşi. Este vorba de aplicaţiile hipnozei, în medicină de-a lungul timpului, dar în special din secolul al XIX-lea.
”În secolul al XIX-lea, se făceau operaţii fără anestezie. Transa hipnotică poate duce la o desensibilizare sau chiar la anihilarea durerii. Erau folosie aceste tehnici pentru intervenţii stomatologice de exemplu sau pe front când sanitarii rămâneau fără anestezic. Există şi anumite particularităţi ale hiponotizatorului care unele sunt native, altele pot fi educate, sau prin experienţă”, precizează Larionesei.
Totodată este cunoscut exemplul celebrului ”frate Grimm”, Jacob Grimm, căruia în 1794 a fost anesteziat cu ajutorul hipnozei, fiindu-i extrasă prin intervenţie chirurgicală o tumoră. Celebrul este de altfel şi Milton Ericson unul dintre părinţii psihoterapiei şi unul dintre oamenii, care deşi imobilizat în scaun cu rotile şi cu un important defect de vorbire, reuşea să facă minuni în domeniul hipnozei. De altfel un studiu realizat în anul 2000 de celebra Universitate Harvard a arătat că pacienţilor la care a fost aplicată hipnoza înainte de diferite intervenţii chirurgicale, au avut nevoie de mai puţine medicamente pentru combaterea infecţiilor sau a durerii. Totodată specialiştii avertizează, că trebuie să fim atenţi la şarlatani şi la cei care practică hipnoza doar cu scopul de a câştiga bani în urma unor spectacole improvizate.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Cum scăpăm de frica de apă şi care sunt temerile inexplicabile care ne trimit la psiholog
Se încarcă comentariile...
