Primele concluzii, după efectuarea loviturilor aeriene ruse în Siria

Nu ştiu dacă, într-adevăr, la Casa Albă, se conştientizează ireversibila cale adoptată de Kremlin, cu clemenţa preşedintelui SUA, deţinător al Premiului Nobel pentru Pace. Abia în ceasul al 12-lea a început să se rostogolească bulgărul demisiilor de onoare, precum aceea a lui Evelyn Farkas, care a gestionat dezastruos, la Pentagon, timp de cinci ani, relaţiile militare cu Ucraina, Rusia şi Eurasia. Ar fi cazul să urmeze şi altele.

Care ar fi primele concluzii, după misiunile aeriene chirurgicale efectuate de piloţii militari ruşi în Siria?

1. Misiunile aeriene şi bombardamentele, cu un simplu anunţ, pentru americani, doar cu 60 de minute înainte de acţiunea aeriană în forţă indică determinarea Kremlinului de a stabili, din start, zona proprie de control aerian total.

2.Lovirea unor arealuri atribuite unor formaţiuni militare care nu sunt ale ISIS indică decizia preşedintelui Putin de a elimina toate structurile paramilitare care nu agreează rămânerea la putere a preşedintelui Assad.

3.Dacă în războiul contra Vietnamului, trupele chineze au folosit aşa numita maree umană, cu valuri succesive de trăgători, atacând non stop, în operaţiunea Moscovei pentru consolidarea aliatului strategic de la Damasc, furtuna în deşert, începută cu lovituri din aer, va continua cu trimiterea de rachete cu rază lungă de acţiune, de pe teritoriul Rusiei, cu conducerea de la nivel grupă, pluton, companie şi batalion a trupelor siriene de către… ofiţeri din Forţele Speciale Ruse, parte a celor 30.000 de profesionişti militari direct subordonaţi lui Vladimir Putin.

4.Reinstituirea controlului administraţiei preşedintelui Assad pe întreg teritoriul ţării va da satisfacţie Turciei, prin eliminarea zonei exclusive kurde, din nordul Siriei, va determina Irakul să fie tot mai cooperant, pentru că trupele ruse vor continua distrugerea trupelor ISIL şi pe teritoriul Irakului, va pune şi menţine Forţele de Apărare ale Israelului în stare de alertă permanentă şi va genera îngândurare atât în Iran, cât şi în Arabia Saudită.

5.Greşeala trupelor ostile preşedintelui Assad ar fi să doboare un avion sau un elicopter rus, sau să distrugă un blindat în care se va afla un profesionist militar al Federaţiei Ruse. În cel mai scurt timp victima va legitima o dezlănţuire a forţei expediţionare ruse pe teren. Nimicitoare.

6.NATO nu ar avea motiv să intervină - oricum, fără implicarea americană nu contează deloc în ecuaţia locală -, iar poziţionarea unor sofisticate baterii de rachete ruseşti pe coasta siriană confirmă decizia lui Putin de a descuraja orice pod aerian militar nedorit sau atac al unei terţe ţări, cu o putere aeriană deloc insignifiantă.

Şi lucrurile nu se vor opri aici.

ACTUALIZARE LA 1.10.2015, ORA 22.40

DOVADA CĂ REZOLUŢIA CONSILIULUI FEDERAŢIEI RUSE...

...luând în considerare solicitarea preşedintelui Federaţiei Ruse, în conformitate cu punctul "d" din partea 1 a articolului 102 din Constituţia Rusă şi-a dat acordul pentru ca Preşedintele Federaţiei Ruse să utilizeze forţele armate ale Federaţiei Ruse în afara teritoriului Federaţiei Ruse, pe baza principiilor în general recunoscute şi ale normelor de drept internaţional. Nu se specifică durata. Nu se limitează intervenţia militară la utilizarea loviturilor aeriene.