Alegerile municipale din Turcia, cel mai dur test pentru partidul de guvernământ

Turcia se pregăteşte pentru alegerile locale programate pentru 30 martie, pe fondul unor tensiuni profunde, alimentate de acuzaţiile de corupţie ale guvernanţilor, de speculaţiile privind existenţa unui „stat paralel” şi de restricţionarea accesului la reţele sociale precum Twitter şi Youtube.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi partidul său de guvernământ Justiţie şi Dreptate (AKP) se află la conducerea ţării încă din 2002, însă alegerile din acest an ar putea fi un moment de răscruce pentru Turcia. Princialele partide care au depus dosarele candidaţilor sunt AKP, principalul Partid de opoziţie Popular Republican (CHP), Partidul Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi organizaţia pro-kurdă Justiţie şi Dezvoltare (BDP), notează postul Al Jazeera pe pagina sa online.

Parcul Gezi

Alegerile municipale din Turcia au atras atenţia internaţională încă din iunie 2013, când au avut loc protestele antiguvernamentale din Parcul Gezi. Mii de turci au manifestat iniţial împotriva planurilor de dezvoltare a oraşului, însă mişcarea oamenilor a degenerat şi s-a transformat într-un protest naţional împotriva puterii opresive de la Ankara.

Copiii guvernanţilor

Ţara a fost zguduită încă o dată de un scandal de corupţie masivă, care a izbucnit pe 17 decembrie odată cu arestarea copiilor a trei membri ai cabinetului de guvernământ, pe baza acuzaţiilor de corupţie şi nepotism. Ulterior, arestările s-au extins şi au atras noi proteste.

Opoziţia s-a folosit de acest şoc pentru a zdruncina şi mai pare partidul de guvernământ, acuzându-l de corupţie pentru a-i submina încrederea în rândul susţinătorilor AKP. „Conştiinţa oamenilor a fost trezită pe 17 decembrie”, a declarat la avea vreme Kemal Kilicdaroglu, liderul CHP, referindu-se la seria primelor arestări controversate.

Erdogan şi-a concentrat energia împotriva mişcării Gulen, grup islamic condus de liderul Fethullah Gulen, ce locuieste in SUA. AKP se luptă cu mişcarea Kulen de câţiva ani; premierul Erdogan a acuzat mişcarea Gulen de înfiinţarea în poliţie şi în sistemul judiciar a unui „stat în stat”. El a mai spus că scopul organizaţiei este manipularea frauduloasă a dosarelor penale deschise unor politicieni, patroni şi afacerişti apropiaţi de putere. Pe de altă parte, Gulem respinge afirmaţiile şi acuză derapaje de la democraţie. În rândul populaţiei a fost observată o confuzie generală, turcii considerând adevărate acuzaţiile de corupţie ale guvernului (60%), dar suspectând în acelaşi timp o încercare a mişcării Gulem de a răsturna puterea (57%), arată cele mai recente sondaje.

Cenzura internetului

La toate acestea se adaugă cel mai recent scandal, care vizează accesul internauţilor la anumite reţele de socializare. Autorităţile turce au blocat accesul la Twitter şi Youtube după ce au apărut pe internet unele convorbiri între guvernanţi şi oficiali ai securităţii, privind o eventuală operaţiune militară în Siria.

Rezultatul alegerilor municipale ar putea oferi sugestii despre evoluţia alegerilor prezidenţiale, programate în august 2014, şi pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc în 2015.

Până în prezent, Erdogan a dominat scena politică din Turcia, dar se află la finalul celui de-al treilea mandat ca premier, iar legislaţia turcă nu permite candidatura pentru un nou program de guvernare. Aceasta nu înseamnă că Erdogan va fi înlăturat de la viaţa politică turcă, ci există posibilitatea să schimbe biroul premierului cu cel al preşedintelui.

AKP şi-a anunţat candidatul principal în cursa pentru preşedinţia ţării, Recep Tayyip Erdogan, însă deocamdată nu a existat niciun anunţ din partea actualului preşedinte, Adbullah Gul, cofondator al partidului condus de premier. 

Citeşte şi:

Statele Unite denuţă decizia lui Erdogan privind blocarea accesului la Twitter în Turcia

Administraţia de la Washington a denunţat vineri decizia prim-ministrului turc, Recep Tayyip Erdogan, privind blocarea accesului la Twitter, Departamentul de Stat considerând că un astfel de demers este „contrar dorinţei exprimate de Turcia de a fi un model de democraţie”, potrivit AFP.

Tratatul prin care Imperiul Ţarist a preluat Crimeea de la Imperiul Otoman: dacă peninsula îşi declară independenţa, atunci se întoarce la Turcia

Tratatul prin care Imperiul Ţarist prelua oficial Peninsula Crimeea, semnat la 19 aprilie 1783 de împărăteasa Ecaterina a II-a prevede ca, în cazul în care Republica Autonomă Crimeea îşi va declara independenţa faţă de Imperiul Rus, atunci ea se va întoarce automat sub controlul Imperiului Otoman, transmite cotidianul turc „Hurriyet”.

VIDEO Protestele violente din Ankara continuă. Erdogan acuză opoziţia că „terorizează strada”

Pentru a treia zi consecutiv, sute de persoane au defilat, joi, pe străzile din Ankara acuzând puterea condusă de premierul Erdogan ca fiind cea responsabilă de moartea unui tânăr de 15 ani, ucis în urma rănilor suferite în timpul protestelor din iunie 2013, informează AFP.

UPDATE VIDEO Peste 150 de persoane au fost arestate în cadrul protestelor din Turcia

Poliţia a arestat, marţi seara, peste 150 de manifestanţi în cadrul unor proteste violente care au avut loc în aproximativ 30 de oraşe din Turcia, pentru a denunţa moartea unui tânăr în vârstă de 15 ani, rănit grav de poliţie în iunie, a anunţat presa locală, citată de AFP.

Manifestaţie antiguvernamentală de amploare la Ankara. Erdogan îşi acuză adversarii de înscenare

Poliţia turcă a lansat gaze lacrimogene şi a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa marţi câteva sute de manifestanţi care protestau împotriva guvernului şi a cenzurii asupra internetului, la o universitate din Ankara, informează Reuters.

Abdullah Öcalan şi dilema de securitate a Turciei

Pe 15 februarie 2013, în Diyarbakir, forţele de securitate ale Turciei au intervenit violent împotriva mai multor manifestanţi kurzi ce militau pentru eliberarea liderului PKK, Abdullah Öcalan. Incidentul, care s-a petrecut în ziua în care se împlineau 15 ani de la momentul arestării lui Öcalan, nu a fost unul izolat, manifestaţii asemănătoare având loc şi în alte localităţi din sud-estul ţării precum şi în Strassbourg.

Parlamentul turc a aprobat o lege care oferă Guvernului control sporit asupra numirii magistraţilor

Parlamentul turc a aprobat un controversat proiect de lege care conferă Executivului mai mult control asupra numirii procurorilor şi judecătorilor, un deputat fiind spitalizat după dezbaterile tensionate.

Erdogan face noi „epurări“ în poliţie. 500 de ofiţeri au fost demişi la Ankara

Guvernul turc şi-a continuat joi vasta operaţiune de „curăţenie“ declanşată de mai bine de o lună în urma unor anchete de corupţie vizând apropiaţi ai puterii, revocând din funcţie sau mutând aproximativ 500 de poliţişti la Ankara, scrie cotidianul Milliyet, citat de AFP.