Mai mult decât o flotă NATO la Marea Neagră. Ce facem cu oraşele care se contractă. Mogulul spionajului electronic – şi alte asemenea subiecte

Mai mult decât o flotă NATO la Marea Neagră. Ce facem cu oraşele care se contractă. Mogulul spionajului electronic – şi alte asemenea subiecte

FP România nr. 53 (iunie/ iulie 2016) - presă americană în limba română

România cere aliaţilor o Flotă NATO la Marea Neagră – de ce ar fi necesară? o mai doreşte cineva? se opune cineva? Şi de ce altceva mai avem nevoie pentru apărarea accesului în Marea Neagră. În acest timp, la orizont, tot mai mulţi aliaţi vestici înclină spre un nou aranjament cu Rusia în Europa – de ce se tem esticii? Dar România, se teme de ceva?

Ştiri pe aceeaşi temă

De partea sa, ediţia internaţională a discutat cu mogulul italian al spionajului electronic de stat şi cu preşedintele sufletist al Băncii Mondiale - şi descrie eforturile unor companii americane de a exploata comercial Cosmosul. Multe de aflat.

sumarul ediţiei FP România nr. 53 (iunie/ iulie 2016)

perspective

apertura

Evacuaţi regele
Petrolul a fost o binecuvântare pentru creşterea economică a Azerbaidjanului. Dar va cauza aurul negru şi prăbuşirea ţării?
fotografii de Mathias Depardon/ Institute

decodor

Industria maritimă a Coreei de Nord 
Sancţiunile ONU împotriva industriei maritime a Coreei de Nord au trezit spiritul creativ al Pyongyangului.
de Joshua Hunt

vizual

Daesh şi Alzheimerul cultural
Ce are în comun Daesch cu nazismul?
de Selcuk Demirel

dialog

Tobias Zielony şi Anna Badkhen demontează stereotipuri despre lumea refugiaţilor.


FP Europa

agenda dezvoltării

Oraşe flexibile
Despre contracţia oraşelor româneşti – şi despre ce mai pot deveni acestea.
de Ilinca Păun Constantinescu

În România postcomunistă, majoritatea oraşelor se confruntă cu o formă severă de contracţie urbană – ca efect pe termen lung al disoluţiei sistemului centralizat, dar şi al globalizării şi aderării la Uniunea Europeană. Avem de-a face cu îndelungate prefaceri economice, sociale şi demografice şi cu procese de restabilirea a relaţiilor dintre oraşe, ca şi între urban şi rural. Din punct de vedere demografic, în afara unui mic procent de migraţie către mediul rural, nu este vorba de o relocare în teritoriu, ci de o lipsă acută a populaţiei, din cauza scăderii natalităţii şi a emigraţiei. Mai cu seamă oraşele mici şi medii sunt în pericol: supravieţuirea unora dintre acestea poate fi pusă la îndoială. Date fiind lipsa sau închiderea dotărilor urbane şi dependenţa de sat ca mijloc de subzistenţă, se ridică întrebarea dacă am putea discuta de o nouă formă de oraş, undeva între urban şi rural. Drept concluzie, putem afirma că dezindustrializarea, terţializarea şi tendinţa de ruralizare sunt caracteristici contemporane ale oraşului românesc.

Oraşe deştepte
Despre cât de inteligente sunt smart cities.
de Alexandru Bălăşescu

Avantajele investiţiilor municipale în infrastructura de schimb de date este evidentă în cazul oraşului Stockholm, singurul oraş sub un milion de locuitori care generează „unicorni”. Pe de altă parte, tentaţia omnipotenţei în cazul unui smart city centralizat este mare, mai ales când este combinată cu posibilitatea de a evacua responsibilitatea deciziilor către algoritmi de calcul. Cine nu şi-ar dori să fie primarul unui oraş deştept? Întrebarea rămâne: ar fi acesta (oraşul, dar şi primarul) destul de inteligent pentru a folosi potenţialul tehnologic fără a deveni sclavul tehnocraţiei?

securitate

FLOTA MORGANA?

România cere aliaţilor o Flotă NATO la Marea Neagră – de ce ar fi necesară? o mai doreşte cineva? se opune cineva? şi de ce altceva mai avem nevoie?
dosar de Octavian Manea

O lecţie din vremea Războiului Rece
Mai toate dezbaterile care au loc în avanpremiera summitului NATO de la Varşovia, din 8-9 iulie, au un numitor comun: sunt despre un răspuns dat Rusiei. Rămâne de văzut dacă pledoaria Bucureştiului a reuşit să plaseze pe agenda Alianţei, dar şi a regiunii, obiectivul corectării dezechilibrului de putere din Marea Neagră. de Octavian Manea

Oare chiar este de neimaginat un scenariu în care, sub o perdea convenţională densă de arme A2/AD, Moscova orchestrează o campanie hibridă undeva în statele baltice pentru a testa reacţia NATO? Sau un scenariu în care la adăpostul imunităţii oferite de sistemele din Crimeea, Moscova impune zone de excludere aeriană şi maritimă în Marea Neagră, hărţuind şi intimidând statele riverane? - Claudiu Degeratu

Cum ne apărăm la Marea Neagră
Octavian Manea şi George Vişan au discutat cu Claudiu Degeratu, expert în politici de securitate, despre necesitatea şi posibilitatea Flotei NATO la Marea Neagră solicitată de România – şi despre ce am avea de făcut, cu alţi riverani, până acolo.

Ceea ce nu ar putea Turcia să facă în materie de proiecţie aeriană şi maritimă s-ar putea să fie nevoie să se facă de pe teritoriul României. Ca soluţie, România ar putea înfiinţa împreună cu Turcia şi Bulgaria un centru de excelenţă regională pentru studierea trendurilor A2/AD. Dar acesta este un lucru care lipseşte din discuţia Alianţei.

PLUS, web-exclusiv

Cum ni s-au înecat corăbiile înainte de summit. Ce mai putem salva
S-a scris şi s-a vorbit mult zilele acestea despre summitul NATO care începe vineri, cu informaţii contradictorii: ba că România iese în pierdere, ba că de fapt iese în câştig, ba că ne-am făcut de râs cu flota, ba că nu e vina noastră. Adevărul e că toată lumea are dreptate. de Oana Popescu - corespondenţă de la Varşovia 

În orice caz, capabilităţi, sau asumări ale Alianţei de acest tip (a lua sub umbrela NATO o prezenţă navală a statelor riverane) se negociază în timp mult mai îndelungat. În plus, era nerealist să ne imaginăm că membrii NATO - dintre care unii importanţi, ca Germania, sunt refractari la creşterea prezenţei aliate la graniţa cu Rusia - aveau să îşi ia angajamente majore în acelaşi timp atât faţă de Polonia (gazda reuniunii!) şi statele baltice, cât şi faţă de România şi flancul sudic. Alianţa nu e chiar renumită pentru viteza şi promptitudinea cu care se adaptează la noile ameninţări, aşa încât o evoluţie graduală în acest sens, cu prioritizarea zonei de nord, era firească din mai multe motive.

De fapt, ce vrea Rusia?
Rusia ar dori o pace cu Europa, din care să excludă America – socoteşte expertul britanic Richard Sakwa.

O pace incluzivă în Europa ar presupune renunţarea la scutul anti-rachetă, la demonizarea lui Putin şi a Rusiei, la escaladarea retoricii şi a militarizării spaţiului european de către America. Europa trebuie să-şi asume controlul asupra propriului destin.

Chiar pot forţele NATO să ajungă pe Flancul Estic?
În Alianţă se vorbeşte tot mai mult despre pericolul pe care îl reprezintă capabilităţile anti-acces şi de interdicţie regională (A2/AD) desfăşurate de ruşi în Kaliningrad, Crimeea, Levant sau Murmansk. Octavian Manea a discutat acest subiect spinos cu experţii internaţionali Luis Simón, Stephan Frühling şi Guillaume Lasconjarias.

Aeronavele sau navele aliate care se îndreaptă spre statele din prima linie sunt extrem de vulnerabile în faţa sistemelor sol-aer, anti-navă şi a rachetelor de atac ruseşti. – Luis Simón

Ruşii pot închide Marea Neagră ţinând la distanţă orice prezenţă NATO. Pe de altă parte, trebuie să ne întrebăm dacă Rusia îşi doreşte acest lucru? – Guillaume Lasconjarias

Poziţia Turciei
Noul context apropie Turcia de agenda României şi a Bulgariei, care susţin ideea că NATO ar trebui să-şi consolideze prezenţa în Marea Neagră – crede expertul turc Sinan Ülgen.

Nu poţi avea încredere în Rusia atâta timp cât strategia lui Putin de a-şi conserva legitimitatea internă se bazează pe aventuri externe.

Un Intermarium?
Cum se pot rezolva problemele de securitate ale Ucrainei.
de Andreas Umland

Parţial, un Intermarium informal deja se dezvoltă şi, chiar dacă se recunoaşte sau nu, devine deja o problemă pentru Moscova. O ipoteză este că un Intermarium a apărut în timpul războiului ruso-georgian, pe 12 august 2008.

geopolitice

O nouă împărţire a Europei la orizont?

Rusia contestă regulile stabilite pe continentul european – dar şi ordinea globală, şi dominaţia americană. De aici, teama că un compromis între marile puteri ar putea sacrifica în primul rând interesele Europei de Est, relativ minore prin comparaţie cu alte dosare internaţionale. de Oana Popescu

În orice ecuaţie de tip „echilibru de putere” s-ar intra, regiunea în care România se află este extrem de vulnerabilă. Doar un sistem de valori şi principii ne poate proteja.

Ioan Mircea Paşcu:
Nu e nevoie de un <<nou consens>> asupra securităţii în Europa

Mai multe state membre NATO pledează pentru concentrarea Alianţei şi pe dimensiunea maritimă. Ce opţiuni avem pentru securizarea bunurilor comune regionale, dar şi pentru apărarea aliaţilor NATO de la Marea Neagră? Este flota NATO de care vorbeşte România un obiectiv realizabil?

Personal, nu cred că este nevoie de un nou „consens" asupra securităţii după ocuparea militară şi anexarea ilegală a Crimeii de Rusia. Mai ales că, punând problema aşa, înseamnă că se pleacă de la premise că ilegalităţile comise de Rusia sunt acceptate implicit! Or, nu sunt!

Anatol Şalaru:
„Neutralitatea Republicii Moldova este una virtuală”

Ministrul moldovean al Apărării, Anatol Şalaru, face o scurtă evaluare a situaţiei de securitate din republică. „În cazul unui conflict de tipul celui din Ucraina, din păcate, nu putem fi ajutaţi de nimeni. Republica Moldova nu are nicio garanţie de securitate, ci se poate baza doar pe forţele proprii.”

Cred că problema de securitate cea mai importantă o reprezintă perspectiva unui război hibrid şi deturnarea vectorului de politică externă. La acest moment, în Republica Moldova există infrastructura necesară implementării unui astfel de război.


features/ ediţie de securitate

După ce teroriştii au lovit la Bruxelles, Istanbul şi Oagadougou la începutul anului 2016, anxietatea politicienilor faţă de protejarea statelor a ajuns pe culmi. Securitatea cere închiderea graniţelor şi uciderea inamicilor, au argumentat mulţi: candidaţii republicani la prezidenţialele din Statele Unite exploatează frica de atacuri asupra Americii, în timp ce preşedintele Turciei a promis un război împotriva terorismului. Totuşi, după cum arată această ediţie a FP dedicată securităţii, dezbaterea circumscrie mai mult decât dogma belicoasă. Relatarea lui David Kushner asupra companiei Hacking Team a lui David Vincenzetti, care adună milioane vânzând software de spionaj guvernelor, pune în discuţie diferenţa dintre un instrument util statului şi arma unui despot. Matthew Shaer scrutează avântul sectorului privat în exploatarea minieră a asteroizilor, găsind că goana după resursele din spaţiu este în linii mari nereglementată. Artista Hasan Elahi arată că selfie-urile creează sferă privată prin vârârea degetelor în ochii lui Big Brother. Iar Andrew Rice face portretul lui Jim Kim, preşedintele Băncii Mondiale, a cărui filosofie, potrivit căreia îmbunătăţirea sănătăţii oamenilor contribuie la stabilitatae naţională, i-au agitat pe veteranii Băncii. Securitatea, se vede, este multifaţetată. – Editorii americani

Temeţi-vă de acest om

David Vincenzetti a construit un imperiu al spionajului electronic. Este mogulul italian un spărgător de coduri sau un traficant de arme? de David Kushner

Un Blackwater al supravegherii, Hacking Team este unul dintre puţinii contractori la nivel global care alimentează o industrie clandestină, de miliarde de dolari, care înarmează agenţiile pentru protecţia legilor şi de informaţii cu software de spionaj. Compusă din aproximativ 40 de ingineri şi oameni de vânzări care îi duc produsele în peste 40 de ţări, Hacking Team este arhetipul pentru ceea ce Reporteri fără Frontiere – grupul internaţional anti-cenzură – numeşte „era mercenarilor digitali”.

Ascuns chiar în faţa ochilor

În fiecare an se fac milioane de selfie-uri. De ce valul de date vizuale ar putea fi antidotul la omniprezenţa statului supravegherii. de Hasan Elahi

Conflictele au generat deseori noi forme de exprimare artistică: Primul Război Mondial şi Dadaismul, Al Doilea Război Mondial şi expresionismul abstract, Vietnam şi arta pop. Astăzi, “selfismul” calcă întocmai pe aceste urme reverate. Nicio coincidenţă, aş putea spune, multe dintre selfie-uri imită unghiurile camerelor de supraveghere: de undeva de sus, privind la subiectul de jos, asemenea unei lentile suspendate în colţul camerei. Perioada post-11 septembrie determină un mod de exprimare artistică ce poate atât să conştientizeze cât şi să se opună modului exagerat în care guvernele interferează cu vieţile personale.

Ghidul galactic pentru mineri

Două companii americane sunt hotărâte să sfredelească în asteroizi după bogăţiile Cosmosului. Sunt însă ele pregătite să împartă spaţiul cu competitori străini? de Matthew Shaer

În 2015, eforturile de lobby au dat roade. Moţiunea Asteroizilor a fost încorporată într-o lege mai mare, numită Legea Statelor Unite pentru Competitivitatea Lansărilor Comerciale în Spaţiu, care protejează drepturile grupurilor spaţiale private, precum Blue Origin a lui Bezos. Stipulează, de asemenea, în termeni cât se poate de clari că „oricare cetăţean american implicat în recuperarea comercială a resurselor unui asteroid sau a spaţiului va avea, sub incidenţa acestei legi, dreptul la orice resurse obţinute din spaţiu sau din asteroizi”. Mesajul evident către industria minieră spaţială? Fiţi pionieri şi cuceriţi locul.

Evoluţia unui idealist

Înainte să devină preşedinte al Băncii Mondiale, Jim Yong Kim susţinea desfiinţarea ei. Astăzi tulbură organizaţia schimbând rolurile personalului şi îndepărtând-o de vechile priorităţi. Distruge Banca, sau o salvează de ea însăşi? de Andrew Rice

Mult după scurgerea timpului alocat iniţial pentru interviu, Kim mi-a spus că mai are o idee: „Încă o problemă imensă pe care vreau să o aduc la masa discuţiilor este copilăria sacrificată”. La Davos, anul acesta, a explicat el, toată lumea vorbea despre a „Patra Revoluţie Industrială”, care va fi centrată pe inteligenţă artificială, roboţi şi alte salturi tehnologice. Dar Kim crede că ţări întregi încep cu un deficit de capacitate cognitivă din cauza malnutriţiei în timpul copilăriei. „Aceşti copii au mai puţine – la propriu mai puţine – conexiuni neurale decât colegii lor a căror creştere nu a fost îngrădită”, spune el. „Pentru fiecare inch cu care eşti sub înălţimea medie, pierzi 2% din venit.”


turnul de observaţie

mappa mundi

STEM+A
Educaţia STEM în Epoca Digitală de azi ar putea rata un ingredient critic: arta.
de David Rothkopf

Dar să ne gândim la noua lume în care intrăm: într-un deceniu, probabil, fiecare persoană de pe planetă va fi pentru prima dată conectată într-un singur ecosistem cultural. Istoric, culturile s-au oprit la frontiere, naturale şi imaginate, care astfel au jucat un rol în definirea comunităţilor şi a diferenţelor dintre noi; aceste diferenţe culturale au generat conflicte şi tensiuni – ceva exemplificat în titlurile de azi despre conflictul dintre Islam şi Occident, frica de refugiaţi sau necesitatea de a construi ziduri pentru a separa oamenii.

securitate

America, ce-ai creat?
Ar putea fi prea târziu pentru a împiedica Statul Islamic să pună mâna pe drone înarmate – iar asta e vina Americii.
de James Bamford

Vara trecută, bin Faisal Ali Jaber, un inginer yemenit în vârstă de 57 de ani, a cărui familie (inclusiv un cleric anti-Al-Qaeda) a fost ucisă de o dronă americană în 2012, a dat în judecată Administraţia Obama reclamând că atacul a fost ilegal. În septembrie, avocaţii săi au propus un compromis în schimbul prezentării de „scuze şi explicaţii care să arate de ce a fost autorizată o lovitură care a ucis doi civili nevinovaţi." Departamentul de Justiţie a refuzat, pe motiv că „guvernul nu poate confirma sau infirma" că atacul ar fi avut loc.

economice

Cuvântul cu „C
Era convergenţei este aici. Dacă nu se adaptează, vor supravieţui companiile de şcoală veche?
de Gilian Tett

cărţi
Linii de rezistenţă
Lecţia Claudiei Rankine: Poezia modernă nu trebuie să evite politica modernă.
de Adam Kirsch

cultură
Idoli falşi
Noile muzee din Rwanda nu memorializează istoria ţării. O revizuiesc.
de Michaela Wrong

ghidul

În şi despre Tanger
Samir Daoudi arată unde poţi vedea celebrităţi în Tanger sau să simţi fantomele oraşului.
interviu de Aida Alami

 

citeste totul despre: