Ucraina şi Iranul au convenit crearea unei companii mixte în domeniul gazelor şi petrolului. România ce mai aşteaptă?

Companiile de petrol şi gaze din întreaga lume se înghesuie să ia parte la proiecte în Iran după ridicarea sancţiunilor internaţionale. Cele româneşti, lente în abordarea potenţialului iranian   FOTO AP

Ucraina a convenit cu Iranul crearea unei societăţi mixte care să activeze în domeniul gazelor naturale şi petrolului, cele două părţi discutând şi despre modalităţile de stocare şi transport către Ucraina, scrie agenţia rusă Sputnik.

Discuţiile au avut loc în timpul vizitei în Iran a ministrului ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, din perioada 29-30 mai, când s-a întâlnit cu omologul său iranian Mohammad Javad Zarif şi cu preşedintele ţării, Hassan Rouhanni. Tot atunci, delegaţia ucraineană s-a întâlnit şi cu Amir Hossein Zamani Nia, viceministrul Petrolului de la Teheran, în timpul discuţiile stabilindu-se întărirea cooperării în domeniul petrolului şi gazelor.

Potrivit unei surse citate de agenţia rusă, s-a stabilit crearea unei companii comune ucraineano-iraniană, care să activeze în domeniul petrolului şi gazelor.

Cooperarea dintre cele două părţi vine în condiţiile în care relaţiile Ucrainei cu Rusia, principalul său furnizor de gaze naturale, s-au deteriorat foarte puternic după anexarea Crimeei în 2014 de către forţele ruse şi după sprijinirea de către Moscova a rebelilor din Donbas, inclusiv cu armament.

Sub ameninţarea Gazprom

Rusia a întrerupt livrările de gaze către Ucraina în 2014 şi a redus semnificativ cota de exporturi către alte state, inclusiv România. Ulterior livrările s-au reluat, dar cele două părţi se judecă la Tribunalul Internaţional de la Stockholm în privinţa datoriilor şi prevederilor contractuale. Ucraina a importat ulterior gaze prin flux reversibil şi şi-a redus foarte mult dependenţa de Gazprom. Totuşi, în timpul iernilor geroase, ţara vecină este dependentă de Rusia, existând riscul ca tranzitul către Europa să fie afectat.

Iranul este curtat de majoritatea statelor occidentale după eliminarea, la începutul acestui an, a sancţiunilor care vizau programul său nuclear.

Potrivit presei locale, un număr de opt companii energetice străine caută să participe la proiecte de gaze naturale lichefiate în Iran, a declarat Alireza Kameli, directorul NIGEC – compania naţională iraniană pentru exportul gazelor. Kameli a spus că NIGEC aşteaptă doar decizia Ministrului Petrolului, Bijan Zanganeh, pentru a intra în mai multe afaceri.

Rezerve imense de gaze

Iranul deţine a una dintre cele mai mari rezerve mondiale de gaze naturale, acestea fiind estimate la peste 34.020 miliarde de metri cubi.

Spre comparaţie, România are rezerve igure de gaze naturale se ridică la 109 miliarde metri cubi, iar rezervele potenţiale sunt situate la 660 miliarde metri cubi. România produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), din care Romgaz şi Petrom extrag în proporţii aproape egale. În 2012, Petrom a anunţat că a descoperit în Marea Neagrăun zăcământ estimat a avea între 48 şi 84 de miliarde de metri cubi, în vreme ce Lukoil a găsit în 2015 un zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi.

Recent, grupul rus Lukoil a anunţat că analizează câteva proiecte petroliere în Iran, în vreme ce grupul austriac OMV, proprietarul majoritar al Petrom, a afirmat că se va reorienta către Rusia, Emiratele Arabe Unite şi Iran. De asemenea, gigantul petrolier Rosneft, controlat de guvernul de la Moscova, a perfectat mai multe afaceri cu Iranul.

Iranul, capitol îndepărtat pentru companiile româneşti

Totuşi, activitatea febrilă în Iran a companiilor străine de petrol şi gaze de după ridicarea sancţiunilor contrastează puternic cu lentoarea cu care companiile energetice româneşti abordează Iranul.

Romgaz are subsidiare în Slovacia şi Polonia, dar a anunţat că se va retrage din aceasta din urmă. Concomitent, compania de stat a dorit în ultimii ani concesionarea unor perimetre în regiunea Kurdistan din Irak, dar condiţiile nu erau avantajoase, urmând să se concentreze pe zona Mării Caspice.

O delegaţie română, condusă de către ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, a vizitat în februarie Iranul, însă niciun contract energetic nu a fost semnat.

Istoric fructuos în privinţa colaborării

România are cu Iranul un istoric bogat în privinţa cooperării din sectorul energetic. Rafinăria Petromidia a fost construită special în perioada comunistă pentru a procesa ţiţei iranian, în vreme ce Romelectro a realizat mii de kilometri de linii electrice în înainte de Revoluţie.