Diplomaţi şi spioni: planul de răpire a unui opozant al lui Erdogan pus la cale de doi foşti angajaţi ai Ambasadei Turciei din Elveţia. Reproşurile aduse Bernei

FOTO tirukishminute.com

Tentativa de răpire a unui om de afaceri turco-elveţian de către un comando al Serviciului Naţional de Informaţii (MIT) al Turciei, cu sprijinul Ambasadei Turciei de la Berna, stârneşte nemulţumiri faţă de autorităţi şi critici în Elveţia. Un cotidian se întreabă dacă Berna a închis ochii pentru a evita o criză diplomatică.

Doi foşti angajaţi ai Ambasadei Turciei de la Berna au reuşit să plece nestingheriţi din teritoriul elveţian în pofida implicării lor într-un plan de răpire a unui opozant al regimului de la Ankara. Cei doi nu au avut parte de imunitate diplomatică în Elveţia şi au acţionat ca spioni, scriu mai multe publicaţii elveţiene, care cer lămuriri din partea autorităţilor.

Cazul este prezentat de cotidianul „Tages-Anzeiger“ în ediţia din 16 martie.

Diplomaţi şi spioni

După tentativa de puci din 15-16 iulie 2016 din Turcia, MIT a trimis trei agenţi în Elveţia cu misiunea de a răpi un om de afaceri turco-elveţian extrem de critic cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi bănuit de legături cu mişcarea predicatorului musulman Fetullah Gülen. Or, considerându-l pe Gülen drept creierul din spatele aşa-zisului puci, Erdogan a lansat o adevărată vânătoare de oameni inspiraţi de opiniile rivalului său politic. Ajunşi în Elveţia, cei trei agenţi au beneficiat de sprijinul a doi angajaţi ai reprezentanţei diplomatice turce de la Berna. Este vorba de Haci Mehmet Gani, ataşat de presă din 2013 până la sfârşitul lui 2016, şi Hakan Kamil Yerge, secretar de rangul II până în vara anului trecut.

Planul răpirii

Planul lor viza drogarea şi apoi răpirea cetăţeanului turco-elveţian prin intermediul unui prieten de-al său aflat într-o situaţie dificilă din cauza datoriilor. Contactat şi ademenit cu zeci de mii de euro şi o viaţă lipsită de griji în Turcia, bărbatul a fost încurajat să pună GHB, un drog al violatorului, în mâncarea prietenului său. Întâlnirea a avut loc într-o după-amiază din august 2016 într-un cimitir din Zürich. Serviciul de Informaţii al Confederaţiei (SRC) a fost pe fază şi a reuşit să facă înregistrări audio şi video în timpul acestei întrevederi. Cei doi diplomaţi turci apar în aceste înregistrări.

Anchetă deschisă prea târziu

În pofida dovezilor, autorităţile au acţionat prea târziu. Ministerul Public al Confederaţiei (MPC) a deschis ancheta în acest caz abia în martie 2017, cu aprobarea Departamentului Federal pentru Afaceri Externe.

Între timp, atenţionat că ar putea fi luat în vizor pentru spionaj politic şi pregătirea unei răpiri, Yerge a părăsit Elveţia în noiembrie 2016, după trei ani în post. Mai mult, ambasada a organizat chiar şi  recepţie în onoarea sa. Colegul său i-a urmat exemplul la şase luni de la deschiderea anchetei, fără a fi împiedicat de autorităţi.

Acum, la un an de la lansarea de anchetei, MPC a primit o informare că cei doi foşti angajaţi ai Ambasadei Turciei de la Berna nu au avut parte de imunitate diplomatică pe perioada şederii lor în Elveţia. Prin urmare, au putut fi aduşi în faţa justiţiei pentru a răspunde pentru faptele lor. Acum este prea târziu, iar Ankara nu va accepta niciodată să-i predea Bernei.

Încercare de evitare a unei crize diplomatice?

Relatând acest caz, „Le Matin“ aduce aminte de răpirea jurnalistului Berthold Jacob de către Gestapo la Basel în 1935 şi se întreabă dacă Berna a închis ochii în cazul plecării celor doi turci pentru a evita o criză diplomatică cu Ankara.

Parlamentarii elveţieni denunţă acest caz. Ei cer Bernei să dea un răspuns puternic Ankarei.

Intervievat de RTS, fostul şef al SRC Peter Regli a criticat o „o operaţiune agresivă“ a „unui stat totalitar“ în teritoriul elveţian.