Analiză. François Fillon se vede „în şase luni la Elysee“

Fostul premier va fi candidatul dreptei la prezidenţialele din Franţa şi este creditat de sondaje cu prima şansă de a ajunge şeful statului francez. Fillon l-a învins, duminică, în turul doi de scrutin, pe Alain Juppé, în alegerile interne ale partidului Republicanii, cu scorul de 66,5% la 33,5% din voturi.

Fostul premier francez François Fillon a câştigat competiţia internă a conservatorilor pentru a candida la alegerile prezidenţiale din Franţa, din luna aprilie a anului viitor. Fillon l-a învins duminică, în turul doi de scrutin, pe Alain Juppé, în alegerile interne ale partidului Republicanii, cu scorul de 66,5% la 33,5% din voturi. Analiştii anticipează că, pe fundalul lipsei de popularitate a socialiştilor, principala rivală a lui Fillon la prezidenţialele din primăvară poate fi lidera de extremă dreapta, Marine Le Pen. Socialiştii actualului preşedinte François Hollande urmează să-şi aleagă candidatul în luna ianuarie.

François Fillon, în vârstă de 62 de ani, fost prim ministru între 2007 şi 2012,  catolic nepracticant, adept al gaullismului social, tată a cinci copii dintre care patru băieţi, amator de curse de formula unu, devine omul providenţial al dreptei. Revista l’Obs, îl caracterizează astfel: arhi-reacţionar, ultra-liberal şi pro-Putin.

Preferatul catolicilor şi tradiţionaliştilor

Fillon aduce cu el de fapt o altă mare surpriză în peisajul politic, şi anume revelaţia că în Franţa există un important electorat catolic a cărui mobilizare pare să fi fost decisivă în contextul primarelor dreptei. Iar François Fillon a beneficiat în mod evident de mobilizarea acestui electorat, sau mai precis, după cum afirmă un istoric în Le Monde, a beneficiat de mobilizarea „dreptei patrimoniale“.

Analiştilor le e greu de explicat ce mutaţie s-a întîmplat în Franţa în ultimii ani, dar au constatat că respectul pentru trecut contează în acest moment parcă mai mult pentru un mare număr de francezi decât promisiunile de viitor. Tradiţia şi familia redevin repere importante, mai ales după dezbaterile suscitate de reformele de societate lansate de François Hollande, cum ar fi căsătoria între homosexuali. 

De altfel François Fillon mai este susţinut astăzi de un curent tradiţionalist, cel care s-a structurat sub emblema „manif pentru toţi“, ca răspuns la cuvântul de ordine „căsătoria pentru toţi“.

Dezbaterile vor continua în contextul în care stânga urmează să-şi desemneze, în ianuarie, candidatul la prezidenţiale, iar François Hollande nu pare a întruni popularitatea necesară pentru a aspira la un al doilea mandat.

Cel mai prorus candidat

Fillon se evidenţiază printr-o atitudine mai pragmatică în relaţiile internaţionale. Vorbind despre situaţia din Siria, acesta nu a ezitat să îndemne la restabilirea contactelor cu Bashar Assad, pentru a învinge Statul Islamic, insistând, totodată, pe formarea unei coaliţii cu Rusia pentru lupta împotriva terorismului internaţional. 

Fără a pune sub semnul întrebării parteneriatul strategic cu SUA, Fillon califică drept absurdă şi falimentară actuala politică a Franţei faţă de Rusia. Acesta consideră că unirea Crimeii cu Rusia a avut loc cu încălcarea dreptului internaţional, exact cum e în cazul recunoaşterii independenţei Kosovo, iar problema peninsulei poate fi rezolvată doar prin negocieri între Moscova şi Kiev. 

Fillon cere anularea sancţiunilor antiruseşti, pe care le consideră contraproductive şi afirmă că Occidentul nu poate să ceară Rusiei să-şi îndeplinească angajamentele, din momentul în care Kievul refuză să-şi îndeplinească condiţia fundamentală — adoptarea statutului special al Donbasului. În timpul alegerilor primare, Fillon a fost calificat drept „cel mai prorus candidat“. De alftel, perspectiva ca François Fillon să ajungă preşedintele Franţei îngrijorează Germania. 

Patru propuneri-cheie ale lui Fillon

Francois Fillon este un fan al fostului premier britanic Margaret Thatcher care a promis că va reduce cheltuielile statului.

Desfiinţarea a 500.000 de locuri de muncă din sectorul public

Fillon vrea să desfiinţeze 500.000 de locuri de muncă din sectorul bugetar, în care lucrează 5,4 milioane de oameni. Măsura se înscrie într-un plan de a reduce cheltuielile statului cu 100 de miliarde de euro.

De asemenea, el vrea să crească vârsta minimă de pensionare de la 62 la 65 de ani pentru majoritatea angajaţilor.

Pentru a creşte competitivitatea, vrea să reducă taxele pentru corporaţii de la 33% la 25% şi să elimine o taxă pe avere pentru cei cu venituri foarte mari.

Sistemul de ajutoare şi asigurări sociale, foarte apreciat în Franţa, va simţi din greu aceste reduceri. De exemplu, tratamentul “boli grave sau cronice” va fi decontat în continuare de stat, însă bolile mai uşoare vor intra în responsabilitatea asiguratorilor privaţi.

Renunţarea la săptămâna de lucru de 35 de ore

Fillon a promis să elimine săptămâna de lucru de 35 de ore – un totem al stângii franceze.

Angajatorii ar urma să negocieze direct cu angajaţii durata de lucru, în limita UE de 48 de ore pe săptămână.

Bugetarii ar urma să lucreze 39 de ore pe săptămână şi vor fi plătiţi 37.

O astfel de reformă va fi contestată dur de sindicate. Şeful confederaţiei sindicale CGT, Philippe Martinez, a avertizat că o “mobilizare va fi pe masă”, dacă dreapta ajunge la putere.

Nu multiculturalismului

Un catolic devotat, Fillon consideră că Franţa are “o problemă legată de islam”. El a cerut ca “religia islamică să accepte ceea ce au acceptat toţi ceilalţi în trecut (…), că radicalizarea şi provocarea nu au ce căuta aici”.

El respinge multiculturalismul, spunând că migranţii – al cărui număr vrea să îl reducă la “strict minimum” – trebuie să se integreze. “Când intri în casa altcuiva, nu o ocupi”, a spus el, în cursul ultimei dezbateri pentru primare.

Familia pe primul plan

Un catolic devotat, Fillon s-a opus unei legi din 2013 pentru legalizarea căsătoriilor între homosexuali, care a scos sute de mii de oameni în stradă la proteste. Trei ani mai târziu, el vrea să amendeze legislaţie pentru a elimina parţial dreptul de adopţie pentru cuplurile de homosexuali.

El vrea să scadă taxele pentru familiile din clasa de mijloc şi se opune apelurilor ca femeile singure sau lesbienele să aibă dreptul la tratamente de fertilitate.

Personal, Fillon este împotriva avortului, dar a exclus discuţiile pentru revizuirea unei legi de 41 de ani care le permite.

Fillon ar câştiga detaşat alegerile, dacă ar intra în al doilea tur de scrutin cu Marine Le Pen

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa va avea loc pe 23 aprilie 2017. Alegerile primare în rândul socialiştilor vor avea loc în ianuarie 2017. Principalul contracandidat a lui Fillon este considerată Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional.

Fostul premier Francois Fillon ar câştiga detaşat alegerile prezidenţiale din 2017, dacă ar intra în al doilea tur de scrutin alături de Marine Le Pen, arată un sondaj realizat duminică de Harris Interactive pentru Public Senat şi LCP, care îl creditează pe noul candidat al dreptei cu 67% din intenţiile de vot, relatează AFP.

Potrivit studiului, Fillon ar fi votat de 26% dintre alegători în primul tur de scrutin, faţă de 24% preşedinta Frontului Naţional.

Dacă Francois Hollande ar candida pentru un nou mandat, el ar primi 9% din voturi, în urma fostului ministru al Economiei, Emmanuel Macron (14%) şi a lui Jean-Luc Melenchon (13%).

În cazul în care socialiştii ar fi reprezentaţi de Manuel Valls, şi acesta este creditat tot cu 9% din sufragii, în urma lui Melenchon (15%) şi Macron (13%).

În al doilea tur de scrutin, 67% dintre alegători l-ar vota pe Hollande, iar 33% pentru Le Pen. Sondajul a fost realizat duminică seară, pe un eşantion de 6.093 de francezi cu drept de vot.

Socialiştii, sub presiune

Toate privirile se îndreaptă spre Partidul Socialist, aflat la putere în Franţa, după ce dreapta şi-a desemnat, duminică, liderul incontestabil cu care va intra în cursa pentru alegerile prezidenţiale ce au loc în aprilie 2017, se arată într-un comentariu difuzat luni de agenţia Reuters.

Victoria fără drept de apel a lui Francois Fillon la alegerile primare din cadrul formaţiunii de centru-dreapta Republicanii pune presiune suplimentară pe socialiştii lui Francois Hollande, dar şi pe restul grupărilor de stânga, care trebuie să îşi stabilească rapid propriul candidat de anvergură. 

Planul lui Fillon de a reduce posturile din sectorul public, precum şi opiniile sale conservatoare pe teme sociale importante, ca de exemplu căsătoria cuplurilor homosexuale, ar putea aduce de partea sa votanţi din bazinul electoral al candidatei Frontului Naţional, Marine Le Pen, dar ar putea, în acelaşi timp, să îi îndepărteze pe unii dintre votanţii de centru. 

După cinci ani la putere, ani marcaţi de creşterea nivelului şomajului şi de atacuri ale militanţilor islamişti, socialiştii şi formaţiunile de stânga sunt profund divizaţi. Sondajele de opinie indică, prin urmare, că în al doilea tur al prezidenţialelor se vor confrunta Fillon şi Le Pen, duel în care fostul premier este dat drept favorit. 

Preşedintele Francois Hollande are la dispoziţie două săptămâni pentru a decide dacă va lua parte la alegerile primare din Partidul Socialist. La sfârşitul săptămânii, premierul Manuel Valls, cel mai puternic dintre potenţialii adversari ai actualului lider al Franţei, l-a criticat aspru şi nu a exclus posibilitatea de a-i face concurenţă. 

Fostul ministru al economiei, Emmanuel Macron, şi-a lansat propria campanie, ţintind electoratul centrist, în vreme ce Jean-Luc Melenchon, fost membru al Partidului Socialist şi stângist de renume, a intrat şi el în cursă pe cont propriu. 

Un sondaj de opinie realizat duminică de Harris arată că fiecare dintre aceşti "rebeli" ar obţine peste 13% dintre voturi la primul tur al alegerilor prezidenţiale, mai mult decât voturile cu care sunt creditaţi Hollande sau Valls dacă scrutinul ar avea loc acum.