Învăţătoare trimisă la facultate după 30 de ani de succese în învăţământ: „Probabil că voi pleca din sistem“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Printr-o Ordonanţă de Urgenţă de la sfârşitul lunii decembrie, educatorii şi învăţătorii fără diplomă de licenţă în domeniu sunt obligaţi să urmeze o facultate în cel mult 6 ani pentru a-şi putea păstra posturile. Mihaela Enache, învăţătoare la şcoala „Toma Caragiu“ din Ploieşti, este unul dintre dascălii din Prahova afectaţi de ordonanţa ministrului Ecaterina Andronescu

Încă din copilărie, femeia şi-a dorit să devină învăţătoare pentru că iubeşte foarte mult copiii şi a fost impresionată, la rândul ei, de cea care i-a îndrumat primii paşi prin şcoală. A învăţat mult pentru a intra la Liceul Pedagogic din Ploieşti. „În 1980, când am intrat la liceu, concurenţa era mare pentru un loc la acest profil. În 1984, când am terminat, am avut, deja, prima generaţie de boboci“, explică Mihaela Enache cum a ajuns să fie învăţător pentru sute de copii.

În aproape 30 de ani, a devenit un dascăl foarte căutat. Mulţi părinţi îşi duc copiii la un anume învăţător, iar Mihaela Enache este un astfel de cadru didactic. A avut rezultate foarte bune cu cei mici, a acumulat o experienţă vastă şi, ceea ce este cel mai important, în ochii elevilor pe care îi are acum la clasă se vede dragostea pentru cea care le stă în fiecare zi la catedră.

„Dacă aş fi vrut să devin profesor, aş fi făcut o facultate. Dar nu, eu mi-a dorit să fiu învăţător. Pe diploma mea există o calificare, nu mi se pare normal să poată fi anulată după atâţia ani, de oricine. În plus, nu înţeleg care sunt acele facultăţi pe care se presupune că ar trebui să le urmăm. În liceu am făcut pedagogie, am învăţat cum să predăm, acum ar trebui să ne dublăm aceste studii?“, se întreabă învăţătoarea.

La 47 de ani, destul de aproape de pensie, statul o trimite din nou la facultate. Nu mai are şansa unui tânăr de a intra pe locurile de la stat, aşa că, pe lângă umilinţa de a fi trimisă din nou în bancă, va fi nevoită să-şi plătească din buzunar o diplomă. „Înţeleg, legea este lege şi trebuie respectată, dar probabil că ar trebui să se ţină cont şi de situaţiile particulare. Dacă voi fi nevoită să merg la facultate, probabil că voi părăsi sistemul“, este hotărâtă învăţătoarea.

„Mi se pare mult mai important să găsească o soluţie pentru încadrarea şcolilor din satele mici“

Chirilă Pop este un învăţător din Zalău. Acum are în grijă 27 de copii de clasa I dar spune că au fost vremuri în care în băncile din faţa sa stăteau înghesuiţi şi câte 42 de copii. "Aşa erau vremurile. Dar ne descurcam", spune el. Nu a avut nevoie de o facultate pentru a reuşi să îi înveţe carte pe sutele de copii ce i-au trecut prin mână, pentru că - spune el - şcoala pedagogică formează dascălii aşa cum trebuie. "Un învăţător pregătit în şcoală pedagogică, cu practică de zi şi comasată pentru toate disciplinele cuprinse în ariile curriculare, a făcut şi face faţă oricând oricăror cerinţe, în toate regimurile", explică el, precizând că, la un moment dat, a vrut să facă şi el o facultate, aşa, pentru a fi în rând cu lumea, dar a renunţat după un an de studii, dat fiind faptul că facultatea respectivă nu mai funcţiona la Zalău.

Referitor la ordonanţa care îi obligă, acum, pe învăţătorii fără diplomă de licenţă se se apuce acum de facultate, învăţătorul spune că nu este un aspect care ar trebui să-i preocupe, prioritar, pe guvernanţi. "Mi se pare mult mai important să găsească, spre exemplu, o soluţie pentru încadrarea şcolilor din satele mici, pe care se găsesc foarte greu dascăli", explică el.

Chirilă Pop are şi o nemulţumire, pentru care se şi gândise, încă înainte de isteria asta cu ordonanţa, să îi tirmită o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, oricare ar fi el: discriminarea care se face, prin legea salarizării, între un învăţător cu facultate şi unul fără. "De muncit, muncim exact la fel, iar diferenţa de salariu este de 300 - 400 de lei. Am colegi cu numai 14 - 16 ani vechime, mult mai bine retribuiţi decât mine doar pentru faptul că au dobândit o diplomă de "Spiru Haret"", punctează dascălul.

„Nu sunt mai prejos decât cineva care a urmat o facultate“

În Vrancea, numărul învăţătoarelor şi educatoarelor care nu se încadrează în Ordonanţa de Guvern este în jur de 400, însă cea mai mare parte, mai exact 349 de educatoare, învăţători şi câţiva maiştri instructori din învăţământul liceal aşteaptă echivalarea studiilor de către Ministerul Educaţiei.

Pentru a putea fi echivalate competenţele şi încadrate în funcţia de profesor de învăţământ primar şi preşcolar, un cadru didactic trebuia să adune minim 100 de credite, după cum precizează Metodologia de echivalare.

Eu am participat la foarte multe cursuri de formare, am toate gradele didactice luate, dar şi o vechime de peste 20 de ani la catedră. Conform legii, la 1 noiembrie 2012 trebuia să-mi fie echivalate aceste studii, pentru că am urmat toată procedura de echivalare şi a rezultat că am obţinut 250 de credite, însă Ministerul ezită să respecte legea, probabil pentru că nu sunt bani la buget. Spun asta pentru că dacă s-ar echivala studiile, încadrarea noastră se va face în funcţia de profesor, lucru care ar duce implicit la o mărire de salariu. Eu am făcut Liceul Pedagogic într-o perioadă când se făcea carte, nu glumă şi nu poate să zică nimeni că sunt mai prejos ca cineva care a urmat şi o facultate”, a declarat Stana Avram, învăţătoare în comuna Vînători.

„Nu îmi permit, momentan“

Claudia Lazăr are 32 de şi este învăţătoare într-un sat din judeţul Tulcea. Locuieşte în Murighiol şi predă la şcoala din Plopu. Îi iubeşte pe cei mici şi vede în ei un potenţial uriaş care, cu ajutorul cadrelor didactice, va putea fi valorificat cum trebuie pe viitor.

Vrea să rămână în sistemul de învăţământ, dar spune că la momentul de faţă îi este aproape imposibil să se califice (să facă facultate) în acest domeniu. A terminat o facultate ASE, urmează să dea licenţa. Nu mai are posibilităţi financiare pentru a urma cursurile unei alte facultăţi. „Cu dragă inimă aş face încă o facultate, de profil, dar nu îmi permit momentan“, spune Claudia Lazăr.

Educatoare cu facultate

Doamna Gina este educator la o grădiniţă din Drobeta-Turnu Severin, de mai bine de 30 de ani. A absolvit în tinereţe un liceu pedagogic, iar până acum a predat fără nicio problemă. Prevăzătoare fiind, s-a înscris de trei ani la facultate, în  Drobeta Turnu Severin şi acum se felicită pentru decizia pe care a luat-o. Ordinul ministrului  care îi avertizează pe dascali să îşi completeze studiile superioare o găseşte  în pragul licenţei.

Liceele pedagogice în vremea mea au avut o altă structură şi pentru vremea respectivă ele erau foarte bune. Dar la ora actuală apar probleme noi datorită progresului societăţii. Trebuie să fiu sinceră şi să recunosc că nu îmi este deloc uşor, dar simt nevoia să fac un efort în plus pentru că datorită metodologiei mai am mulţi ani de stat la catedră”, ne-a spus Gina Mihăilă, unul dintre cei mai respectaţi educatori din Drobeta Turnu Severin.

„Sper să mă pensionez între timp“

În judeţul Arad cei mai mulţi dascăli care nu au facultate sunt trecuţi de 50 de ani şi speră că vor ieşi la pensie şi nu vor fi afectaţi. Un astfel de caz este şi cel al educatoarei Geta Gherman, de la Grădiniţa PP 12 din Arad. Aceasta a terminat Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad în anul 1979. De atunci, adică de 34 de ani, ea practică aceeaşi meserie şi anume aceea de educator.

Prin mâna ei au trecut zeci de generaţii. Geta Gherman se numără printre educatoarele din Arad cu rezultate desosebite. Are toate gradele didactice luate. De asemenea, în aceşti ani mereu a fost în pas cu ceea ce este nou şi s-a adaptat la cerinţe. An de an are diverse acţiuni în care sunt implicaţi toţi copiii grupei, cum ar fi cele ecologice. Este o educatoare, despre care părinţii spun că nu ar renunţa pentru nimic în lume.

„Am 54 de ani şi 34 de învăţământ. Nu cred că voi merge la facultate, deoarece sper să mă pensionez în aceşti ani. Poate doar dacă ne oferă anumite facilităţi voi urma o facultate. Colegele mele mai tinere au mers în urmă cu câţiva ani la facultate, dar la mine nu mai are rost”, spune Geta Gherman.

„Nu simt că aş fi un dascăl mai bun“

Rodica Jişa are 55 de ani şi este din Timiş. Femeia predă de 35, prin "mâinile" ei trecând deja numeroase generaţii de timişeni. "Facultatea ar putea fi utilă pentru generaţiile mai tinere, care poate n-au făcut Ligeul Pedagogic, n-au făcut atâta metodică. Poate au făcut o facultate unde nu au învăţat aceste lucruri specifice meseriei. Colegele care au făcut colegiul au spus că nu au făcut acolo pregătirea de dascăl la acelaşi nivel ca în Liceul Pedagogic. Nu simt că mi-aş îmbunătăţi metoda de lucru sau că aş fi un dascăl mai bun, nu ştiu dacă-i neapărat necesar, poate pentru persoane care nu au la bază un liceu pedagogic sau au făcut studii superioare în alt domeniu", a spus Rodica Jişa.

„Mi se pare puţin ciudat să ni se impună să luăm o nouă diplomă“

Lucia Cirţiu este una din cele mai cunoscute dăscăliţe din Maramureş, reprezentând Şcoala „Dimitrie Cantemir“ cu cinste la orice concurs. Aceasta a terminat Liceul Pedagogic din Sighetu Marmaţiei şi de 39 de ani îndrumă micuţii elevi spre o educaţie bună.Învăţătoarea spune că nu ar fi nicio problemă dacă s-ar merge pe sistemul vechi de educaţie superioară.

N-ar fi nicio problemă dacă facultatea ar fi ce a fost o dată. Dar acum oricine poate să facă o facultate. Majoritatea tinerilor nu cunosc bine meseria când ies din facultate, dar noi avem experienţă de ani buni. Mi se pare puţin ciudat să ni se impună să luăm o nouă diplomă. În orice caz, dacă ar fi să optez pentru o variantă aş alege echivalarea studiilor şi nicidecum să mă apuc acum de facultate. Mai am un an până la pensionare şi vom vedea până atunci ce schimbări vor mai fi “, a explicat Lucia Cirţiu.

La realizarea acestui articol au participat jurnalişti din reţeaua locală „Adevărul“.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite