Întrebarea unui dascăl: cum poate o diplomă de "Spiru Haret" să "bată" 40 de ani la catedră

Întrebarea vine în contextul deja celebrei ordonanţe de urgenţă 92 din 18 decembrie 2012, care îi obligă pe învăţători şi pe educatoare să facă facultate dacă mai vor să rămână în sistemul de învăţământ.

Pe Chirilă Pop l-am găsit, răbdător, într-o sală de clasă a Liceului de Artă "Ioan Sima", unde stătea peste program cu doi copii din clasa I, ai căror părinţi au un program la serviciu care nu le permite să vină să-i ia de la cursuri mai devreme de ora 17.00. Aşa că stă cu ei, îi supraveghează şi îi ajută să înţeleagă mai bine ce au de făcut pentru a doua zi. Face, de altfel, ce face de 40 de ani neîntrerupt, pentru că toată viaţa şi-a pus-o în slujba copiilor, pe care a încercat să îi înveţe, cum a ştiut el mai bine, să scrie, să citească, să socotească, să aleagă răul de bine, să fie buni. "Nu-mi este ruşine cu elevii pe care i-am instruit şi educat şi în comunitatea din care fac parte nu plec capul când trec pe stradă", povesteşte învăţătorul, acum în vârstă de 62 de ani, prin mâinile căruia au trecut 10 generaţii de copii.

Acum are în grijă 27 de copii de clasa I dar spune că au fost vremuri în care în băncile din faţa sa stăteau înghesuiţi şi câte 42 de copii. "Aşa erau vremurile. Dar ne descurcam", spune el. Nu a avut nevoie de o facultate pentru a reuşi să îi înveţe carte pe sutele de copii ce i-au trecut prin mână, pentru că - spune el - şcoala pedagogică formează dascălii aşa cum trebuie. "Un învăţător pregătit în şcoală pedagogică, cu practică de zi şi comasată pentru toate disciplinele cuprinse în ariile curriculare, a făcut şi face faţă oricând oricăror cerinţe, în toate regimurile", explică el, precizând că, la un moment dat, a vrut să facă şi el o facultate, aşa, pentru a fi în rând cu lumea, dar a renunţat după un an de studii, dat fiind faptul că facultatea respectivă nu mai funcţiona la Zalău.

Referitor la ordonanţa care îi obligă, acum, pe învăţătorii fără diplomă de licenţă se se apuce acum de facultate, învăţătorul spune că nu este un aspect care ar trebui să-i preocupe, prioritar, pe guvernanţi. "Mi se pare mult mai important să găsească, spre exemplu, o soluţie pentru încadrarea şcolilor din satele mici, pe care se găsesc foarte greu dascăli", explică el.

Chirilă Pop are şi o nemulţumire, pentru care se şi gândise, încă înainte de isteria asta cu ordonanţa, să îi tirmită o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, oricare ar fi el: discriminarea care se face, prin legea salarizării, între un învăţător cu facultate şi unul fără. "De muncit, muncim exact la fel, iar diferenţa de salariu este de 300 - 400 de lei. Am colegi cu numai 14 - 16 ani vechime, mult mai bine retribuiţi decât mine doar pentru faptul că au dobândit o diplomă de "Spiru Haret"", punctează dascălul.

Reamintim că ordonanţa amintită obligă învăţătorii şi educatoarele fără facultate să îşi obţină diploma de licenţă în maximum şase ani, pentru a putea fi încadraţi ca şi profesori pentru învăţăţământul primar, respetic pentru învăţământul preşcolar, aşa cum cer Legea Educaţiei Naţionale. În Sălaj vorbim despre 193 de educatoare şi 212 învăţători. Cea mai mare parte dintre aceştia ies, însă, la pensie în acel "termen de graţie" de şase ani, astfel că numărul celor care vor fi nevoiţi, efectiv, să se ducă la facultate pentru a-şi păstra postul din învăţământ va fi destul de mic.