Discuție virală pe internet: „Europa se prăbușește” - Cum a ajuns de la motor economic la frână globală

0
Publicat:

Pe Reddit, în comunitatea r/Europe, utilizatorii discută tot mai des despre o realitate confirmată și de datele Fondului Monetar Internațional: Europa își pierde treptat greutatea economică. Înainte de criza din 2008, continentul genera peste un sfert din PIB-ul global. Astăzi, mai reprezintă doar 13% din economia mondială. În același timp, Statele Unite și Asia au accelerat creșterea.

UE
Sursă foto: Shutterstock

Discuția a pornit de la întrebarea unui utilizator: „De ce își pierde Europa relevanța în economie?”. În câteva ore, s-a transformat într-o analiză colectivă a ultimelor două decenii, una surprinzător de documentată.

„EU a crescut în populație mult mai lent decât restul lumii. Țările cu venituri mici cresc mai repede datorită efectului de recuperare; exact asta s-a întâmplat, mai ales cu China, care și-a crescut masiv ponderea în PIB-ul global. Divergența reală între SUA și UE a apărut după Marea Recesiune, Europa s-a refăcut mai greu, iar după COVID, și mai greu”, a comentat cineva.

Un alt utilizator completează: „Scopul dezvoltării internaționale și al eliminării sărăciei este, într-un sens, chiar acela de a reduce ponderea celor mai bogați în economia globală. Dacă oamenii din țările sărace devin mai prosperi, cota Europei și a SUA trebuie să scadă. Nu e neapărat un semn că ceva a mers prost.”

PIB-ul global se măsoară, în mod tradițional, în dolari americani. Asta face ca diferențele de curs valutar, între euro și dolar, de exemplu, să influențeze felul în care pare că evoluează o economie. În plus, economiștii folosesc uneori un indicator alternativ, PPP (paritatea puterii de cumpărare), care ajustează valorile în funcție de cât poți cumpăra efectiv într-o țară. Aici apar primele divergențe în dezbaterea de pe Reddit: ce măsură e mai corectă pentru a evalua „relevanța economică”?

O parte dintre comentatori contestă comparațiile făcute în dolari nominali. „Cifrele sunt în USD, iar deprecierea euro a făcut ca UE să arate artificial mai slab. Dacă faci exercițiul în dolari ajustați la paritatea puterii de cumpărare (PPP), UE și SUA au scăzut în același ritm din 2000 încoace.”

Altul adaugă că: „PPP e pentru a măsura puterea internă de cumpărare. Nu are sens s-o folosești într-un clasament global al ponderii în PIB. Totuși, slăbiciunea monedei afectează puterea de cumpărare pe piețele globale, deci reflectă realitatea pierderii influenței.”

Un alt comentator scrie că: „În 2023, Germania a depășit Japonia la PIB și a ajuns a treia economie mondială. Nu pentru că ar fi produs mai mult, ci pentru că yenul s-a prăbușit. Când măsori productivitatea în bani, un lucrător fast-food din California pare mai productiv decât unul din Alabama, doar pentru că e plătit mai mult pentru aceeași muncă.”

„O mare parte din creșterea SUA e legată de giganții tech. Europa nu are echivalent pentru Apple, Google, Microsoft sau Nvidia”, opinează altcineva.

Alt utilizator crede că: „SUA au avut avantajul boom-ului din petrolul de șist, au folosit datoria pentru a reduce taxele și au o piață unificată, cu acces rapid la capital. În Europa, companiile sunt nevoite să devină profitabile mai devreme, în timp ce în SUA un startup poate rula pierderi ani întregi, sprijinit de investitori. Bolt, de exemplu, n-a putut concura cu Uber pentru că n-a avut acces la aceleași fonduri.”

Aceeași idee apare și în discuția de pe forum privind inteligența artificială: „În AI e aceeași poveste. Europa se traduce prin 27 de țări care încearcă să colaboreze, în timp ce Silicon Valley e un centru unic, uriaș, care atrage capital și talente din toată lumea.”

„Europa face aceleași lucruri de 100 de ani”

Un utilizator rezumă problema într-o frază care a fost intens redistribuită: „UE practic nu a schimbat ceea ce produce. Acum 100 de ani făcea mașini, avioane și trenuri. Le face și azi, doar că mai bine. Problema e că economia globală s-a mutat spre industrii cu risc și recompensă mare, iar aici Europa a fost scoasă din joc.”

Alții vorbesc despre diferența de cultură economică. „Europenii preferă timpul liber în locul muncii, în timp ce americanii pun accent pe productivitate și risc. Această alegere, pe termen lung, duce la o diferență compusă de creștere.”

„Sunt mai precauți față de tehnologie. Glumesc adesea că AI încă nu funcționează, dar UE deja l-a interzis”, scrie cineva.

Totuși, mulți utilizatori resping ideea că „Europa e în declin” în sensul calității vieții. „A spune că europenii o duc mai prost e o simplificare care ignoră inegalitatea, costul vieții și sistemele de protecție. Americanii câștigă mai mult, dar trăiesc cu o plasă socială mai slabă. Europa oferă siguranță și echilibru”, este de părere un utilizator.

Replica nu s-a lăsat așteptată. „Poate, dar azi o gospodărie americană are de 2,5 ori venitul disponibil al uneia europene: 50.000 de dolari față de 20.000, potrivit datelor Băncii Mondiale. La un moment dat, diferența de bani compensează lipsa siguranței.”

„Europa e o societate mai bătrână și mai lentă. Creșterea redusă a populației, productivitatea scăzută, fragmentarea piețelor și rigiditatea legislativă au redus dinamismul”, a mai opinat un user.

Altul a scris că: „Dacă euro și lira ar fi rămas la valorile din 2008, iar Marea Britanie n-ar fi ieșit din UE, PIB-ul european ar fi fost astăzi de 30.000 de miliarde de dolari. Dar chiar și ajustând pentru asta, Europa a crescut mai lent din cauza unei economii mai puțin tehnologizate și a unei viziuni mai prudente.”

„Ca european, nu m-aș muta nicăieri altundeva. Europa e un loc incredibil pentru a trăi, munci și călători. Dar nu mai e motorul lumii”, a conchis cineva.

FMI și liderii europeni trag același semnal: fără reforme, Europa va rămâne în urmă

Concluziile utilizatorilor de pe Reddit nu sunt izolate. Ele vin pe fondul unor avertismente tot mai ferme din partea instituțiilor internaționale și a liderilor europeni, care descriu același diagnostic: Europa riscă să rămână blocată într-o creștere lentă, cu o productivitate redusă și o capacitate limitată de inovare.

Amintim că Fondul Monetar Internațional a avertizat recent că Uniunea Europeană trebuie să adopte un set restrâns, dar semnificativ, de reforme pentru a stimula creșterea economică, a-și spori competitivitatea și a susține programele de protecție socială.

„La nivel european, avem câteva reforme mici, pe care le numim down payment, iar acestea ar putea genera o creștere medie a PIB-ului de 3% în următorii zece ani”, a declarat Alfred Kammer, directorul Departamentului European al FMI, într-un interviu acordat Reuters.

Reformele propuse includ reducerea prețurilor la energie, creșterea mobilității forței de muncă, armonizarea legislației privind insolvența între statele membre și direcționarea unei părți mai mari din activele fondurilor de pensii și de asigurări către investiții de tip capital de risc. Potrivit FMI, eliminarea barierelor comerciale interne (echivalente cu taxe de 44% pentru bunuri și 110% pentru servicii), ar putea compensa efectele tarifelor mai ridicate impuse de SUA asupra produselor europene.

„Aceste reforme contează cu adevărat pentru a genera creștere, venituri mai mari și sunt esențiale pentru a menține statele europene de bunăstare”, a mai spus Kammer.

În același timp, un material publicat de Financial Times la jumătatea lunii septembrie relata avertismentul fostului premier italian Mario Draghi, care a criticat „inacțiunea” Bruxellesului și a guvernelor naționale.

„Modelul nostru de creștere se estompează. Vulnerabilitățile se amplifică… și am fost nevoiți să învățăm, dureros, că inacțiunea amenință nu doar competitivitatea, ci și suveranitatea noastră”, a declarat Draghi, la un an după ce Comisia Europeană i-a cerut să formuleze un plan pentru relansarea competitivității europene.

Raportul său, care conține 383 de recomandări, a fost adoptat parțial de Comisie, însă doar 11% dintre măsuri au fost puse în aplicare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a recunoscut ritmul lent al implementării reformelor” în implementarea reformelor: „Piața noastră unică este departe de a fi completă. Nu ar trebui să fie mai ușor să-ți găsești norocul peste ocean decât peste granițele europene.”

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite