Avertismentul dur al economiștilor pentru Nicușor Dan și Ilie Bolojan: TVA 21% va sufoca consumul și va duce la recesiune

Economiștii din mediul de afaceri și-au exprimat ferm nemulțumirea față de intenția de creștere a TVA la 21%, argumentând că majorarea nu va avea efectele scontate. „Altfel spus, va pune gaz pe focul creșterilor de prețuri, iar efectele se vor vedea în scăderea vânzărilor, în consumului care este principalul motor al economiei. Dacă oamenii își vor restrânge cheltuielile, economia se va duce direct în recesiune, iar toate calculele legate de încasările din TVA vor fi spulberate”, atrage unul dintre experți atenția.  

Creșterea TVA va majora inflația și va scădea puterea de cumpărare a românilor. Foto arhivă

Creșterea TVA a creat aprige dispute în cadrul negocierilor pentru desemnarea premierului, Ilie Bolojan a condiționat acceptarea postului de creșterea TVA la 21%, măsură care nu era agreată de șeful statului și nici de mediul de afaceri.

Încercând să deslușim ce ar fi cu adevărat oportun pentru economia României, „Adevărul” a întrebat mai mulți economiști dacă este justificată menținerea TVA la cota actuală sau, dimpotrivă, creșterea acestei taxe ar ajuta la reducerea deficitului.

Glăvan: Taxele au crescut 3 ani la rând. La fel și deficitul

„Taxele au crescut 3 ani la rând și deficitul, ei bine, deficitul a crescut și el. Creșterea taxelor reduce baza de impozitare, cu efect distructiv pe termen lung”, a declarat profesorul de economie Bogdan Glăvan.

El a explicat că, pe de altă parte, „tăierea salariilor tuturor cetățenilor nu a făcut parte din nici un program electoral, pentru că este o măsură anti-democratică și va avea consecințe, la fel cum au avut consecințe toate măsurile stupide din 2010 până azi”

În ce privește creșterea taxelor, aceasta „va oferi o gură de oxigen nomenclaturii și sistemului care nu vrea să se reformeze”, fiind „ideea celor care devalizat finanțele țării și a celor care dețin rente viagere".

Negrescu: Creșterea TVA e frecție la picior de lemn

„Creșterea TVA de la 19 la 21% e ca o frecție la un picior de lemn, cel puțin în acest an. Nu va aduce decât maxim 1 miliard de euro la bugetul de stat, și asta în cel mai bun scenariu. Nu va fi de ajuns pentru a acoperi cei 6 miliarde de euro pe care trebuie să îi economisim în 2025”, a declarat pentru „Adevărul” connsultantul Adrian Negrescu.

Acesta a explicat, că dincolo de încasări, creșterea TVA va duce la scăderea accelerată a consumului, mai cu seamă că vine pe fondul liberalizării pieței de energie, adică a creșterii prețului curentului și în condițiile eliminării plafonării de adaos la produsele alimentare.

„Altfel spus, va pune gaz pe focul creșterilor de prețuri, iar efectele se vor vedea în scăderea vânzărilor, în consumului care este principalul motor al economiei. Dacă oamenii își vor restrânge cheltuielile, economia se va duce direct în recesiune, iar toate calculele legate de încasările din TVA vor fi spulberate”, a adăugat el.

„Ce fac de fapt politicienii cu creșterea TVA? Joacă un fel de ruletă rusească. Speră ca prin stimularea inflației, pentru că asta vor face toate măsurile de ,,reformă fiscală’’ propuse să încaseze mai mulți bani la buget și să salveze astfel deficitul. S-ar putea, însă, ca în loc de asta, să se trezească în cel mai negru scenariu, cu o prăbușire economică care ne va duce direct în brațele FMI, de unde să cerem o finanțare de urgență de 20-30 mld.euro. Efectele? Probabil va mai urma o creștere de TVA de la 1 ianuarie, la 23-25% și alte măsuri dure de austeritate”, a afirmat Negrescu.

Cum s-a ajuns aici și ce e de făcut

Întrebat cum s-a ajuns aici, consultantul a explicat că „statul și-a făcut greșit calculele”, mizând pe o creștere economică iluzorie de 2,5% în 2025 și pe încasări cu mult mai mari decât cele reale.

„Astfel am ajuns să avem o problema de finantare a cheltuielilor curente. În prezent, potențialul încasărilor din vânzările de titluri de stat s-a epuizat iar de pe piețele internaționale n-au mai luat niciun ban (nici n-au mai lansat vreo emisiune). Altfel spus, depind de încasările de la ANAF și din împrumuturile de la băncile locale.”, a explicat Negrescu.

Întrebat ce se poate face pentru a nu se ajunge în situația în care să nu mai fie bani pentru pensii și salarii, specialistul a spus că, în primul rând, ar fi „nevoie de un acord de tip Viena, cu băncile mamă, care să ne pună la dispoziție o linie de finanțare de câteva miliarde de euro (un fel de overdraft) din care să tragem bani când nu încasăm suficient de la populație și firme. Să nu uitam ca mai avem si bufferul de la Ministerul Finanțelor”.

În al doilea rând, a adăugat el, ar trebui să democratizeze ofertele de titluri de stat - să le poți cumpăra de la hipermarket, de la benzinării, de oriunde sub un format mai ușor de digerat de populație. 

„Ce se întâmplă dincolo de acest spectacol al incompetenței de pe scena politică? Pentru companiile românești a ajuns un adevărat coșmar în prezent să își facă o politică de pricing coerentă în condițiile în care vânzările și așa s-au dus în cap, iar perspectivele creșterii taxelor rămân neclare. Ce prețuri vor afișa peste câteva zile, de la 1 iulie, în condițiile în care vor trebui să ia în calcul efectele creșterii TVA, accize, scumpirea curentului etc.? Să vorbim și despre puterea de cumpărare care s-a prăbușit pe fondul celei mai mari inflații din UE, pe care o experimentăm de mai bine de un an încoace? Să crești taxele înseamnă să îngropi economia, să spulberi și ultimul argument investițional pe care îl avea această țară - taxele relativ mici.

Dacă vor crește taxele pe profit, pe venit, pe dividende, etc. multe firme românești își vor muta rezidența fiscală în Bulgaria, țară unde impozitele sunt mai mici iar de la 1 ianuarie trec la euro, crede expertul care a completat că „în țara vecină antreprenorii se vor împrumuta mai ieftin decât din țară, vor beneficia de un cadru fiscal stabil și își vor plăti salariații din România în euro. Și asta sunt doar câteva avantaje”, a încheiat Negrescu.

Fiscaliști: Degeaba crește TVA. Aproape 18% se duce tot la bugetele locale

În contextul în care discuțiile din spațiul public vehiculează tot mai des informații despre o iminentă majorare a TVA cu 2%, fără să fie clar dacă această creștere se aplică la toate cotele de TVA aplicate în prezent în România: 19% - cota standard, 9% - pentru alimente, apă, HORECA și 5% pentru cărți, ziare, manuale și anumite tipuri de locuințe, CC Tax Advisory (firmă de consultanță fiscală din România, specializată în gestionarea riscului fiscal) atrage atenția asupra faptului că, în absența unor măsuri profunde de reformă la nivel local, eficiența acestei creșteri a TVA este pusă serios sub semnul întrebării.

„Da, creșterea TVA ar genera mai multe venituri la bugetul consolidat în anul 2025. Asta, în condițiile încare presupunem că se menține tendința de colectare în creștere, ceea ce este o presupunere cel puțin problematică, pentru că orice specialist în fiscalitate știe că riscul de neconformare și evaziune crește odată cu mărirea taxelor sau impozitelor. Deci, da, se rezolvă o parte din problema legată de deficit. Însă îndemn cu tărie decidenții să aibă în vedere necesitatea imperativă a unor reforme foarte serioase la nivel local. De ce? Pentru că în condițiile în care 1 leu din 5 merge la bugetele locale, atunci nu avem decât o măsură care va genera inflație, costuri mai mari pentru orice produs sau serviciu pe care cetățeanul îl va plati, și se ratează complet miza sistemică, adică reducerea cheltuielilor statului pe termen lung”, declară drd. Cornelia Năstase, CEO al CC Tax Advisory.

Potrivit acesteia, autoritățile românești nu pot folosi argumentul că taxele ar crește în urma unei presiuni externe, pentru că recomandările FMI sunt foarte clare: creștere lentă a taxelor, reforme puternice imediate.

„Raportul FMI indica o cu totul altă cale de urmat. FMI vorbea în primul și în primul rând despre reforme, apoi despre reducerea deficitului pe termen mediu și despre creșterea lentă a taxelor. FMI nu cerea salturi uriașe, precum majorarea TVA cu 3 puncte procentuale sau majorarea creșterea impozitului pe dividend de la 10% la 16% sau 19%. Spre exemplu, când vine vorba despre impozitul pe dividendele distribuite, FMI recomanda creșterea de la 8% la 10%, or România a făcut deja acest pas pentru anul 2025, fără să aibă nicio reformă la schimb”, mai arată Cornelia Năstase.

Cifrele vorbesc de la sine

Fiscaliștii au furnizat și câteva cifre privinnd formarea bugetului și distribuția acestuia pe principalele cheltuieli:

• Legea bugetului de stat pentru anul 2025 prevede că din TVA se vor încasa în tot anul 136.089.244.000 lei, adică 27.217.848.800 euro (calculat la un curs de 5 lei/euro).

• Tot, Legea Bugetului de stat pentru anul 2025 prevede alocarea a 24.343.640.000 lei, adică 4.868.728.000 euro din TVA pentru bugetele locale, astfel:

a) 3.553,3 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor;

b) 15.799,1 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București;

c) 850 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, sumă repartizată pe județe potrivit anexei nr. 6 astfel: 800 milioane lei repartizate la nivelul alocării din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023, cu modificările ulterioare, 30 milioane lei repartizate pro rata județelor care au primit sume în anul 2024 mai mici de 10 milioane lei și 20 milioane lei repartizate pro rata județelor care au primit sume în anul 2024 cuprinse în intervalul 10 milioane- 15 milioane lei. Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale se face în funcție de lungimea și starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul județean, după consultarea primarilor;

d) 3.204,0 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică;

e) 937,3 milioane lei pentru finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv pentru finanțarea de bază acordată potrivit prevederilor art. 138 alin. (9) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

„Asta înseamnă că 17,88% din totalul veniturilor estimate a fi colectate din TVA merge spre bugetele locale, potrivit Legii Bugetului de stat pentru anul 2025”, conchide CC Tax Advisory.

CE păsuiește România cu patru luni în privința măsurilor pentru reducerea deficitului

Comisia Europeană a acordat României o prelungire până în luna octombrie pentru a evalua impactul măsurilor fiscale care ar trebui să ducă la scăderea deficitului bugetar, potrivit unor surse. 

Executivul european va anunța luni ce așteptări are de la autoritățile române în privința consolidării bugetare.

Totodată, viitorul guvern de la București va fi obligat să transmită din șase în șase luni un raport privind evoluția situației bugetare, parte a angajamentelor asumate în cadrul procedurii pentru deficit excesiv.

România e somată de EcoFin să adopte măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, în caz contrar riscând sancțiuni din partea Uniunii Europene. Consiliul miniștrilor de finanțe și economiei din statele UE adoptă astăzi constatarea Comisiei Europene din 4 iunie că țara noastră, aflată în procedură de deficit excesiv, nu și-a respectat angajamentele promise. 

Nicușor Dan l-a desemnat pe Ilie Bolojan. TVA ar putea crește din noiembrie

Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri că îl desemnează pe Ilie Bolojan ca premier al României.

„Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român. A dovedit că știe să reducă și să eficientizeze cheltuielile”, a afirmat Nicușor Dan. La rândul său, Ilie Bolojan a afirmat că va continua discuțiile cu partidele pentru definitivarea Guvernului și a programului de Guvernare.

„În primul rând trebuie să punem ordine în finanțele publice și să arătăm respectul cuvenit românilor. Am convingerea că împreună cu oamenii responsabili din partide și împreună cu președintele României, putem repune România pe un drum bun”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Surse avizate au declarat pentru „Adevărul” că preşedintele Nicuşor Dan ar fi căzut de acord cu premierul desemnat Ilie Bolojan să crească cota normală de TVA de la 19%, cât este în prezent, până la 21%, măsura urmând să fie aplicată temporar, doar până în 2027.

Decizia va fi luată la 15 octombrie, după ce reprezentanții României se vor duce La Bruxelles, iar dacă UE consideră că țara noastră va trebui să crească TVA, majorarea se va aplica de la data de 1 noiembrie 2025.

Potrivit sursei citate, pentru alimente și medicamente TVA ar urma să rămână la nivelul actual, de 9%.

În ce privește TVA din HoReCa, în prezent, Coaliția de Guvernare negociază majorarea de la 9 la 19%, o decizie finală urmând să fie anunțată luni de Ilie Bolojan, în Parlamentul României.