Exclusiv De ce e România condamnată la un deficit bugetar astronomic și în 2025. Expert: „Să nu cădem în capcana întinsă”
0Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că România se apropie cu pași mari de o criză uriașă, iar urmările se vor vedea curând. Lipsa reformelor și bugetul nerealist pentru 2025 ne vor costa la final, spune expertul.
România nu a învățat nimic din lecțiile unor state ca Grecia și Argentina, care au ajuns datoare vândute și au fost obligate să ceară ajutor unor organisme internaționale. În ambele cazuri, cel mai mult a suferit populația, iar nivelul de trai a scăzut abrupt. Acum, România calcă pe urmele celor două țări, iar adoptarea unui buget fantezist nu face decât să grăbească deznodământul, consideră analistul economic Adrian Negrescu. El critică bugetul convenit de coaliția aflată la guvernare și spune că este „cel mai cheltuitor” din ultimii ani. În sprijinul afirmației sale, analistul prezintă câteva cifre edificatoare.
Aruncăm bani pe fereastră, dar înghețăm alocașiile copiilor
„Ideea că bugetul pe 2025 este unul cumpătat este una falsă. De fapt, e cel mai cheltuitor buget din istoria României. Practic, România va cheltui în 2025 peste 1.000 de miliarde de lei. Asta și luând în calcul cheltuielile statului de 802 miliarde de lei și cei peste 250 de miliarde de lei pe care statul își propune să îi împrumute în acest an. Deci cheltuim aproape 200 de miliarde de euro pe un buget în care înghețăm salariile, înghețăm pensiile și înghețăm alocațiile pentru copii. Pe ce cheltuim până la urmă acești bani în condițiile în care ni se tot vorbește de austeritate, de reducerea cheltuielilor statului, de cum vor reuși politicienii să reformeze acest stat în legătură directă cu realitățile economice? Această cifră denotă lipsa de discernământ economic și administrativ a politicienilor aflați la putere într-un an în care toate agențiile de rating semnalează exact acest lucru”, spune expertul.
El amintește că România va avea și în 2025 un necesar de finanțare suplimentar de cel puțin 50 de miliarde de euro. Astfel, țintele guvernului de a limita deficitul bugetar nu sunt sustenabile, spune Adrian Negrescu. Vestea proastă este că în loc să scadă deficitul, găurile uriașe din buget par să crească de la o zi la alta.
„Cheltuim mai mult decât ne permitem din punct de vedere bugetar. România își propune în acest an să împrumute peste 50 de miliarde de euro, la fel ca anul trecut. Și mă tem că valoarea împrumuturilor va crește la cum arată situația macroeconomică. Gândiți-vă că numai pentru a acoperi pensiile în plată în momentul de față, statul are nevoie de 175 de miliarde de lei în condițiile în care din taxele salariale nu adună mai mult de 120-125 de miliarde. Deci avem niște găuri uriașe în bugetul de stat. Asta dincolo de faptul că ne-am angajat să dăm mai mulți bani pentru apărare, să dăm mai mulți bani pentru investiții, să încercăm să menținem pe linia de plutire acest proces investițional din țara noastră”, explică Negrescu.
Stăm bine. Pe hârtie
Adrian Negrescu arată că, deși pe hârtie apar sume generoase alocate pentru investiții, în realitate acestea sunt puse sub semnul întrebării, inclusiv din cauza incapacității autorităților de a accesa fonduri europene.
„O altă cifră care frapează în legea bugetului este cea legată de investiții. Să nu cădem în capcana întinsă în scop electoral de politicieni. Investițiile în 2025, da, arată mai mari pe hârtie cu 31 de miliarde. Dar dacă te uiți în structura investițiilor, vom vedea că peste 80% din acestea sunt asociate unor fonduri europene. Bani pe care nu i-am luat și e puțin probabil să-i luăm în 2025. Sunt 92,8 miliarde de lei pe care sperăm să-i adunăm din banii din PNRR, acest Plan Național de Reforme Ratate și din celelalte fonduri europene pentru a acoperi investițiile de 149 de miliarde pe care statul și le propune în acest an. În esență, dacă nu vor veni banii europeni, din păcate investițiile vor fi mai mici decât anul trecut. Dovadă că din fonduri naționale, adică din fonduri de la buget, anul ăsta guvernul alocă doar 56,9 miliarde de lei față de 59,8 miliarde cât au fost anul trecut. E o Fata Morgana”, adaugă el.
România are în acest moment nevoie de reforme ca de aer. Adrian Negrescu a explicat care ar fi cele mai urgente.
„Avem în acest PNRR - Plan Național de Reforme Ratate câteva ținte foarte clare pe care trebuia deja să le îndeplinim. De la legea salarizării unitare în sectorul bugetar, la reforma pensiilor care a fost făcută altfel decât când am asumat în PNRR, la reducerea pensiilor speciale care nu s-a întâmplat, la numirea pe criterii manageriale a șefilor companiilor din sectorul public și la celelalte reforme care țin în principal de sectorul energetic. Suntem din păcate pe ultimul loc în Europa la capitolul absorbției de fonduri europene în ultimii doi ani de zile, reușind performanța negativă ca din toamna lui 2023 și până în prezent să nu mai atragem nici măcar un euro din banii europeni. Cu toate că am avut la dispoziție 28 de miliarde de euro din PNRR și alte 35 de miliarde de euro fonduri structurale, din care n-am reușit din 2021 și până în prezent să atragem decât un miliard de euro. Banii în momentul de față din PNRR nu mai intră de aproape un an și jumătate, din toamna lui 2023. Ce avem noi în momentul de față? Banii intrați, 9 miliarde de euro sunt la Banca Națională și urmează să fie investiți pe măsură ce proiectele din PNRR vor avea necesar de finanțare”, susține analistul.
Ne împrumutpm cel mai scump dintre toți europenii
Și asta nu e tot. România se împrumută cel mai scump dintre toate țările europene, dar între timp autoritățile aruncă banii pe fereastră și continuă dezmățul bugetar.
„Suntem într-o poziție inedită din punct de vedere economic. Noi ne împrumutăm cu dobândă de 8% din piețele internaționale pentru a asigura proiectele prevăzute în PNRR, pentru că nu suntem capabili să facem reforme și să luăm banii gratuiți sau cei oferiți cu dobând de 0,2% în cadrul acestui program. Cheltuielile de personal și zona de protecție socială au ajuns să reprezinte 88% din totalul taxelor și impozitelor pe care statul le adună în economie. Altfel spus, nu avem la dispoziție decât undeva la nivel de 10% bani din bugetul de stat, din contribuțiile noastre, din taxele plătite de economie, pentru a face investiții, pentru a asigura cheltuiele în funcționare a statului, pentru a da mai mulți bani pentru educație, pentru învățământ, pentru sănătate, pentru toate lucrurile pe care trebuie să le mai facă statul român”, arată Negrescu.
Concedierile de la Senat și Camera Deputaților, praf în ochii românilor
În aceste condiții, cheltuielile de personal ale statului sunt astronomice. Și chiar dacă într-un veritabil exercițiu de imagine instituții ale statului precum Senatul, Camera Deputaților și Ministerul Energiei s-au grăbit să comunice reduceri de personal, în realitate cheltuielile cu angajații vor crește și în acest an.
„În condițiile în care cheltuiile de personal au ajuns la 169,5 miliarde de lei, cea mai mare sumă plătită vreodată de România pentru bugetari, este foarte greu să te mai gândești și la alte proiectate decât de a plăti pensiile și salariile. În momentul de față, cheltuielile de personal nu scad în 2025, conform legii bugetului, ci cresc cu 5 miliarde de lei. La fel și cheltuielile cu bunuri și servicii, care de asemenea și ele cresc cu un miliard de lei la 94,6 miliarde de lei, cea mai mare sumă plătită vreodată de România pe cheltuieli cu bunuri și servicii”, evidențiază el.
În atare situație, Adrian Negrescu compară bugetul României cu Nordis și spune că e un fel de „alba-neagra”.
„Ministrul Finanțelor ne-a propus un fel de exercițiu de alba-negra financiar cu această lege a bugetului. E un fel de Nordis financiar, din punctul meu de vedere, pentru că se bazează pe venituri care nu există sau este aproape imposibil să devină realitate. Gândiți-vă că în 2025, guvernul își propune să adune cu 93 de miliarde de lei mai mulți bani din economie decât anul trecut, în condițiile unei creșteri economice iluzorii de 2,5%. E o construcție de tip Nordis financiar, din punctul meu de vedere, Nordis bugetar, mai bine spus. O construcție care n-are aproape nicio șansă să devină realitate în condițiile în care cheltuim cea mai mare sumă din istoria României, iar la capitolul venituri le-am supraevaluat pentru a reuși să cheltuim și mai mult”, evidențiază Negrescu.
Ajungem la mâna FMI
Deznodământul este inevitabil, mai spune analistul economic. Vulnerabilă economic, România se îndreaptă cu pași repezi spre prăpastie, iar autoritățile vor fi nevoite să apeleze la FMI. Adrian Negrescu spune și când se va întâmpla acest lucru.
„Este o construcție care se va prăbuși probabil din a doua parte a anului, care ne va determina, din păcate, să ajungem la un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional. Cred că FMI devine pe zi ce trece colacul de salvare al Guvernului României. Pentru că, la cum arată situația macro-economică, mi-e teamă că statul nu va mai avea din ce să plătească toate aceste cheltuieli uriașe de o mie de miliarde de lei din 2025”, e verdictul expertului.
El amintește și faptul că la ultima vizită, reprezentanții FMI au evitat să critice guvernul, ceea ce nu înseamnă că au agreat proiectele autorităților române. Vestea proastă este că din cauză că statul a evitat atât de mult timp reformele, FMI va impune măsuri extrem de dure și nepopulare, care nu vor face decât să afecteze și mai mult economia și populația. Astfel, firmele românești mici și medii vor fi cele mai vulnerabile, iar nivelul de trai al populației va continua să scadă. Situația riscă să devină cumva asemănătoare cu cea din 2009, când FMI a împrumutat România, dar impus măsuri extrem de dure, care au apăsat și mai mult economia și au provocat o austeritate dusă la extrem.
„Faptul că FMI a venit la București și nu a criticat Guvernul României ține de politica lor economică. FMI nu este o instituție de caritate, este o instituție financiară al cărui scop este să facă profit. Iar România este un client perfect pentru câștigurile viitoare ale fondului. Abia așteaptă FMI, cred că se încălzește pe margine în momentul de față așteptând. Dobânzile oferite de FMI, da, sunt mai mici decât cele de pe piața externă, dar să nu uităm care sunt efectele acestui program de tip stand-by pe care FMI ar putea să-l implementeze în România. Nu va fi milă, va fi austeritate, vor fi măsuri dure. Cei de la FMI nu se vor uita la protecția socială, nu-i va interesa, de exemplu, soarta companiilor românești, ei vor impune noi creșteri de taxe, vor veni cu măsuri de austeritate dure, duse la extrem, care vor duce, din păcate, economia în recesiune”, avertizează Adrian Negrescu.
Dacă nu eram în Uniunea Europeană, ajungeam în situația Argentinei
Salvarea României ține doar de faptul că suntem membri UE, ceea ce face că o comparație cu Argentina, altfel deloc departe de adevăr, să nu stea neapărat în picioare.
„Nu ne putem compara cu Argentina dintr-un motiv simplu. Suntem în Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană are mecanisme, împreună cu Banca Mondială și cu FMI, să ne salveze în cazul în care politicienii își asumă planul ăsta de a implementa această lege a bugetului și de a reduce deficitul bugetar. Avem norocul că suntem membri în Uniunea Europeană, că există un război la granița cu România și că există această monitorizare din partea instituțiilor europene pe țara noastră, pentru că, altfel, România era de mult timp la categoria junk, nerecomandată investițiilor, iar posibilitatea statului de a se finanța din surse externe era aproape de zero. Dacă nu eram membri UE, n-ar fi existat investiții publice în România, în condițiile în care 80% din investiții se fac cu bani de la Comisia Europeană. Și n-ar exista garanția unui curs cât de cât stabil, n-ar exista investitori străini care să susțină, până la urmă, această economie. Rezumând, România ar fi devenit o economie aflată într-o situație extrem de dificială, similară cu cea din anii 90”, încheie Adrian Negrescu.
Se încarcă comentariile...
