Povestea femeii din spatele Cerdacului cu lavandă. A luat viaţa de la capăt la 40 de ani şi a construit propriul paradis mov

Simona Măricean, o femeie de 40 de ani pasionată de natură, amenajează la marginea oraşului Zalău, într-una dintre cele mai ofertante zone turistice ale României, o pensiune a cărei tematică este lavanda, planta înmiresmată cultivată de tot mai mulţi români.

Cunoscuţii îi spun „zâna lavandă“, graţie dragostei pe care Simona Măricean, o sălăjeancă în vârstă de 40 de ani, o poartă acestei plante şi minunatelor produse artizanale cu lavandă pe care le face. Până nu demult, obiectivele ei includeau extinderea culturii de „aur mov“ de la 2.500 de metri pătraţi, la trei hectare, pentru a putea produce ulei esenţial şi diverse produse de artizanat.

Viaţa a avut, însă, alte planuri pentru ea, iar Simona divorţată recent a trebuit să se adapteze. S-a văzut pusă în situaţia de a găsi un nou rost pentru ea şi pentru copila ei, inclusiv o nouă casă. Căutările au dus-o la Brebi, un sătuc situat la câţiva kilometri de Zalău, unde a dat peste o casă bătrânească, dărăpănată, cu anexe, nelocuită de vreo şapte ani. Aici a fascinat-o frumuseţea ţinuturilor, parfumul de fân proaspăt, răcoarea de dimineaţă.

„Căutam ceva aproape de Zalău, de familia mea. Am optat pentru mediul rural, doar din considerente financiare. Iar căsuţa bătrânească de la Brebi era cea mai ieftină variantă pe care mi-o permiteam; plus că îmi asigura şi o bucată de teren pe care să-mi pot cultiva lavanda preaiubită“, povesteşte Simona Măricean.

„Cer-dac, dac în cer“

Deşi într-o primă fază n-a fost sigură că era exact ceea ce căuta ea, după ce a privit cu atenţie împrejurimile, a înţeles că aici va prinde rădăcini, îşi va găsi liniştea de care avea nevoie cu disperare. „Era o căsuţă căreia timpul i-a îngropat frumuseţea de odinioară, de pe prispa căreia poţi vedea, în depărtare, Castrul Roman de la Porolissum. O căsuţă situată la câţiva paşi de unele dintre cele mai frumoase destinaţii turistice din ţară, unele chiar unice în Europa“, aşa îşi prezintă sălăjeanca locuinţa.

Căsuţa se află la doar nouă kilometri  de Grădina Botanică de la Jibou şi la 18 kilometri de Grădina Zmeilor. A demarat lucrările de reabilitare în luna august 2016, pentru ca, după nici trei luni, să-şi întâmpine oaspeţii într-un colţ de rai, pe care l-a numit „Cerdacul cu lavandă“.

„Iniţial, voiam să-i spun «Prispa cu lavandă», dar m-am răzgândit după ce o doamnă care a văzut imobilul mi-a spus că am un cerdac de poveste. Mi-a plăcut jocul de cuvinte: cer-dac, dacul din cer, Porolissum, pasiunea mea pentru istorie. «Cerdacul cu lavandă»... nici că se putea un nume mai frumos“, îşi explică alegerea Simona Măricean.

Clădirea părăsită, invadată de bălării şi uitată de vreme, dar încărcată de tradiţii şi poveşti spuse la gura sobei, s-a transformat într-una desprinsă parcă dintr-un univers paralel, care-şi dezvăluie farmecul în spatele unor porţi albastre. Iar pentru a le da un plus de atractivitate, a înmiresmat totul cu lavandă. De la o banală roată de car ori o roabă de lemn, la unelte şi căldări, Simona a exploatat fiecare obiect vechi rătăcit prin pod ori prin şură. „Este o poveste care începe de la primul şpaclu, pătrunde în cărămizi de lut şi paie, răsună în ţigle de Jimbolia străvechi şi grinzi de gorun. Toate sunt acolo, le-am păstrat şi restaurat ca să rămână povestea peste ani“, adaugă femeia.

Mizează pe experienţa în turismul francez

Împletind pasiunea pentru lavandă cu experienţa acumulată în ultimii 11 ani, în care a lucrat ca director al unui hotel din Franţa, sălăjeanca este convinsă că va transforma „Cerdacul cu lavandă“ într-un loc special pentru turişti. În spatele porţilor albastre, vor găsi o căsuţă cu motive inspirate din câmpurile de lavandă, un magazin cu produse artizanale din lavandă, precum şi un atelier de creaţie, acolo unde cei interesaţi îşi vor putea confecţiona propriii săculeţi cu parfumata floare. Planurile Simonei pentru anul viitor includ construirea unei pensiuni agroturistice, amenajarea unei mici grădini botanice cu toate speciile de lavandă existente, o păstrăvărie şi o plantaţie de 3.000 de metri pătraţi cu lavandă.

Pensiunea ar urma să prindă contur în primăvara anului 2017, când sălăjeanca intenţionează să acceseze fonduri europene. În locul anexei gospodăreşti care găzduia, odinioară, şura, poiata, bucătaria şi podul, va fi ridicată o casă de oaspeţi, cu cinci camere: „Va fi, practic, un circuit închis: am cultura de lavandă în curte, din ea fac produsele, am un atelier unde turiştii pot vedea cum se realizează lucrurile artizanale, în timp ce savurează un ceai de lavandă. Iar cine doreşte poate înnopta aici“.

Povestea locului „în toate graiurile“

Deşi mai sunt câteva etape până la finalizarea întregului proiect, au apărut deja solicitări din străinătate, mai mulţi francezi manifestându-şi dorinţa de a petrece un sejur la „Cerdac“. Oferta Simonei Măricean este la fază de schiţă: „O idee de sejur de cinci nopţi: trei zile de vizite - una la Castrul Roman, una la Grădina Zmeilor şi o alta la Grădina Botanică. A patra zi - călătorie cu bicicleta ori plimbare pe jos prin pădure, la cules de hribei, şi a cincea zi, cu mine în curte, implicaţi în tot felul de activităţi în mireasma de lavandă“. Porţile albastre ale Cerdacului de la Brebi, judeţul Sălaj, s-au deschis recent pentru primii vizitatori. Simona Măricean spune că-i aşteaptă acolo, la un ceai fierbinte de lavandă şi o poveste la gura sobei.

„Mulţi m-au întrebat ce găsesc eu interesant, din punct de vedere turistic, pentru acest proiect, invocându-mi că Sălajul nu este renumit pentru destinaţiile sale. Ei bine, îi contrazic cu toată inima. Şi asta nu doar pentru că iubesc ţinuturile acestea, ci şi pentru că am văzut frumuseţe şi unicitate dincolo de ruine şi buruieni. Este o dorinţă din suflet, după atât de mulţi ani în care am promovat turismul francez, să repet experienţa, dar în ţara mea. Ştiai că la Grădina Zmeilor apa nu îngheaţă niciodată? Legenda este fascinantă. Şi îmi doresc să le scot pe toate la iveală, să le spun povestea în toate graiurile pământului“, precizează sălăjeanca.

Vă mai recomandăm:

Un profesor de matematică predă o lecţie de promovare a locurilor natale

Cine sunt „Nimfele Dace“, tinerele care dansează fermecător şi fac cunoscută în Europa istoria antică a României VIDEO

Pelerin pe două roţi. Un jurnalist din Sălaj descoperă pe bicicletă frumuseţile ascunse ale lumii