Învăţătoarea de la ţară care luptă cu abandonul şcolar. Proiectul inedit prin care a reuşit să îi atragă pe copii la şcoală

Învăţătoarea Loredana Matei foloseşte calculatorul pentru a face învăţarea mai uşoară FOTO Arhivă personală

Învăţătoarea s-a numărat printre premianţii primei ediţii a Conferinţei Naţionale "Creatori în educaţie", un demers care îşi propune să promoveze cadrele didactice care se implică în creşterea atractivităţii şcolii, care le insuflă elevilor bucuria de a învăţa, de a înţelege şi descoperi lumea în trăiesc.

Încă din copilărie, Loredana Iuliana Matei (40 de ani) şi-a dorit să devină cadru didactic, unul "altfel", spune ea, "care să fie corect cu toţi elevii şi care să îi asculte". Şi-a îndeplinit visul abia după un lung periplu prin alte domenii, pentru că după ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, s-a angajat ca economist la o unitate militară, apoi a luat calea străinătăţii, muncind ca ospătar în Spania, iar apoi, deschizându-şi propria afacere.

În 2010 a revenit în ţară, pentru a rezolva unele probleme de ordin juridic, şi a decis să rămână. S-a titularizat în învăţământ şi a început să predea la Şcoala Primară din Aleuş, la clasa simultan, pentru ca din toamna lui 2018, odată cu închiderea unităţii de învăţământ, să se mute la Şcoala Gimnazială "Avram Iancu" din Halmăşd.

"Aceasta este menirea mea pe pământ"

Deşi mărturiseşte că meseria de dascăl este o profesie extrem de grea, nu şi-ar dori să facă altceva: "Şcoala este a doua casă pentru mine. Simt că aceasta este menirea mea pe pământ: să fiu dascăl. Nu mă văd făcând altceva cu toate că am profesat şi în alte domenii de activitate.  În calitate de dascăl avem menirea de a le transmite elevilor un set de informaţii, de a le forma deprinderi şi priceperi, de a le forma competenţe pe diferite domenii, dar cel mai important aspect mi se pare faptul că tot ceea ce facem reprezintă pentru copii experienţe de viaţă. Mă motivează zilnic ideea că aceşti copii vor rămâne toată viaţa lor cu amintirile anilor de şcoală şi îmi doresc din tot sufletul ca, peste ani, când ei vor fi adulţi, să îşi amintească cu drag de şcoală şi de învăţătoarea lor".

Sălăjeanca are sub "aripă" 20 de elevi de la clasa I, a "Ursuleţilor curioşi", mulţi dintre ei din medii defarorizate, aflaţi în risc de abandon şcolar. Prin urmare, misiunea sa nu este una uşoară, însă cu implicare, dragoste şi bunătate reuşeşte să devină un model pentru cei mici şi să îi îndrume pe drumul cel bun: "Elevii mei sunt în primul rând copii. Isteţi, curioşi,  năzdrăvani, dezinvolţi, creativi, cu spirit ludic, silitori şi lista poate continua. Avem în clasă copii talentaţi la arte, la sport, buni matematicieni sau care au un spirit de leader înnăscut, dar avem şi copii care vin la şcoală să fie iubiţi. Sunt acei copii care te îmbrăţişează în fiecare moment, chiar şi în timpul orei, care nu vorbesc mult, dar care îmi fac surprize neaşteptate - cum ar fi bileţele, felicitări sau care îmi aduc flori culese de pe marginea sanţului  în drumul lor spre şcoală. Am în clasă copii care vin fără mâncare în geantă, la fel cum am copii din familii înstărite. Clasa noastră, şi nu am niciun dubiu că şi alte clase sunt la fel, este un univers unde ne acceptăm, cooperăm şi cel mai important, ne iubim unii pe ceilalţi".

Problema părinţolor dezinteresaţi de şcoală

Loredana Matei susţine că problema cea mai mare cu care se confruntă în activitatea didactică o reprezintă părinţii dezinteresaţi de şcoală. "La clasele primare, în special, părintele este principalul partener al dascălului. Am încercat o multitudine de metode pentru combaterea absenteismului sporadic al unora dintre elevii mei: am creat un mediu atrăgător în clasă, am achiziţionat din banii mei materiale didactice, inclusiv caiete, auxiliare, acuarele, dar încă nu am reuşit să îi conving pe părinţi de importanţa educaţiei. De-a lungul timpului am analizat situaţiile elevilor mei cu probleme de învăţare şi am ajuns la concluzia că există o tipologie: părintele analfabet cu mulţi copii, asistat social şi de cele mai multe ori cu o capacitate remarcabilă de a dramatiza situaţia, ca să nu spun de a minţi", explică învăţătoarea.

În opinia sa, cheia problemei stă în mâinile instituţiilor statului, care ar trebui să abordeze cu mai multă seriozitate abandonul şcolar: "Nouă, profesorilor, ni se face o mare nedreptate lăsând toată responsabiltatea prevenirii abandonului şcolar pe umerii noştri. Eu sunt cadru didactic pentru 20 de elevi, nu? Dacă un elev sau doi lipsesc azi, nu am cum să merg să îi caut, să îi aduc la şcoală, pentru că am activitate la clasă. Noi punem absenţele şi de aici începe o altă dramă: cea a ajutoarelor sociale sistate sau a posibilelor sancţiuni pecuniare aplicate". 

"Fiecare zi, o aventură"

În lipsa unei strategii la nivel naţional, învăţătoarea face tot ce îi stă în putere pentru a face orele cât mai atractive."Caut să transform fiecare zi la şcoală într-o aventură", menţionează Loredana Matei. Ca urmare, conţinuturile învăţării sunt abordate integrat, ceea ce înseamnă că într-o oră elevii nu fac o singură materie: "Mi se pare firesc ca atunci când abordăm un conţinut nou al învăţării, să îl conectez cu ceea ce copilul ştie deja. Scenariul oricărei  lecţii implică, întotdeauna,  momentul de captare a atenţiei care este motorul învăţării. Psihologic, şcolarul mic este motivat extrinsec, deci dacă vrem ca învăţarea să se întâmple, trebuie să creăm un cadru favorabil. Acest aspect se uită de multe ori de către adultul de la clasă: motivaţia învăţării. Suntem conştienţi cu toţii că pentru un elev de 7-8 ani teoria cu "învaţă, că pentru tine înveţi" nu are nicio relevanţă. Copiii vin la şcoală pentru că trebuie, iar dacă reuşesc să mă conectez cu ei, să creez o stare de bine în clasă, succesul zilei e garantat".

Activităţile de la clasă sunt îmbinate cu jocul, se foloseşte foarte mult material intuitiv, sunt realizate experimente, se fac expediţii. "Cred că  măiestria unui cadru didactic nu constă în a  obţine performanţe la concursuri cu unul sau doi elevi din clasă, ci în a crea un spaţiu în care copiii să fie motivaţi, să se simtă valorizaţi şi la sfârşitul unei zile să îţi dea un "LIKE". Mi se întâmplă de multe ori ca la sfârşitul zilei să mă întrebe câte un elev : "Dar plecăm deja acasă?”, ceea ce este garantul unei zile cu folos pentru noi toţi.

Premiată la "Creatori în educaţie"

Anul trecut, Loredana Matei a aplicat pentru Selecţia naţională de bune practici din învăţământul preuniversitar românesc "Creatori de educaţie", derulată de către Ministerul Educaţiei. S-a înscris cu proiectul "Calculatorul - portal spre educaţie deschisă", un demers ce a presupus introducerea calculatorului ca instrument didactic şi care reprezintă continuarea unui proiect iniţiat la Şcoala Primară din Aleuş. Convinsă fiind de necesitatea unei abordări mai intense a competenţei digitale în sistemul educaţional, în 2018, învăţătoarea a aplicat în cadrul unei campanii de proiecte ce a permis dotarea şcolii cu 15 calculatoare.

În anul umător, la clasa pregătitoare, a utilizat zilnic softuri educaţionale pentru a face  învăţarea mai uşoară, mai distractivă: "În esenţă proiectul a presupus înlocuirea tradiţionalelor fişe de muncă individuale, cu joculeţe educaţionale, prezentarea conţinuturilor învăţării prin intermediul  unor filmuleţe interactive - spre exemplu, povestea fiecărei litere, exerciţii de scriere utilizând aplicaţia Word sau realizarea de desene folosind aplicaţia Paint. În plus copiii au avut, şi încă au, acces nelimitat la calculatoarele din clasă în afara orelor de cursuri: cei care vin dimineaţa mai devreme, în pauze sau după orele de curs, până vin părinţii să îi ia de la şcoală. Calculatoarele nu sunt conectate la internet, ci funcţionează doar utilizând softurile educaţionale. Un mare avantaj pe care l-a adus proiectul a fost posibilitatea de a lucra diferenţiat. Copiii care întâmpină dificultăţi de învăţare primesc sarcini didactice să rezolve exerciţii din aplicaţiile din domeniul pe care încă nu îl stăpânesc; astfel, ei pot exersa de mai multe ori aceleaşi sarcini până rezolvă corect".

Proiectul continuă şi în acest an şcolar, diferenţa fiind că acum, balanţa se înclină spre munca individuală cu caietul şi stiloul. "Deprinderi ca scrisul şi cititul nu suportă altă abordare decât muncă individuală şi mult exerciţiu. Dar orele de recapitulare, de consolidare a cunoştinţelor, de exerciţii aplicative se desfăşoară tot utilizând softuri educaţionale", spune cadrul didactic de la Halmăşd. Demersul şi-a dovedit eficienţa şi în ceea ce îi priveşte pe elevii aflaţi în risc de abandon şcolar, pentru care calculatorul a devenit cel mai bun mijloc de a-i atrage la şcoală.

Vă mai recomandăm:

Profesorul specializat în „producţia“ de olimpici la Informatică: „Secretul stă în calitatea elevilor în general“

Cum îşi propune un profesor român să eficientizeze sistemul de învăţământ: Tabletă în loc de manuale şi caiete de teme