Coadă pentru apa care nu e bună de băut. De ce stau zălăuanii la rând pentru a lua apă care nici măcar nu este potabilă
0Cozile la izvoarele arteziene fac parte din ”peisajul” Zalăului de zeci de ani. Nici măcar inscripţiile care îi avertizează pe consumatori că apa nu este potabilă nu îi ţin pe zălăuani departe de aceste cozi.
Obiceiul de a sta la coadă pentru a lua apă de la cele câteva cişmele din Zalău datează de pe vremea comunismului, când apa la robinet curgea la program, preţ de câteva ore. Între timp, cu toate că apa la robinete nu mai curge la program şi în ciuda faptului că analizele făcute de Direcţia de Sănătate Publică arată, an de an, că apa cişmelelor din oraş este, fără excepţie, nepotabilă, din cauza unui conţinut exagerat de mare de amoniac (de până la 20 de ori limita maximă admisă de lege), oamenii continuă să stea la coadă. Din obişnuinţă.
Analizele din 2015 reconfirmă problema
Cele mai recente analize asupra calităţii apei izvoarelor arteziene din Zalău au fost făcute zilele trecute de către reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj, iar rezultatele reconfirmă problemele cu depăşirile la indicatorul amoniac. ”Parametrii de calitate sunt în limite normale, cu excepţia amoniacului, unde se înregistrează depăşiri importante”, precizează dr. Ligia Marincaş, directorul instituţiei. Potrivit sursei citate, aceste valori sunt cuprinse între 2,57 mg/l şi 7,99 mg/l, în condiţiile în care limita maximă prevăzută de lege (Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile) este de 0,5 mg/l. Este vorba despre cele nouă izvoare din Zalău aflate în supravegherea DSP de mai mulţi ani - strada Corneliu Coposu (fostă Republicii, la intersecţia cu Kossuth), izvorul de pe strada 22 Decembrie 1989 (Crasnei, Tip – Top), cel de la Oborul de vite (tot pe strada Crasnei), arteziana de pe strada Dobrogeanu Gherea, cea de la Cireşica (strada Crasnei), izvorul din Piaţa Iuliu Maniu („fântâna cu îngeraşi”), cea situată pe platoul din faţa Prefecturii, arteziana Astralis şi cea de pe Sărmaş.
Ultimele analize arată că izvorul cu cea mai mare concentraţie de amoniac este cel de la intersecţia străzilor Corneliu Coposu şi Kossuth, cu 7,99 mg amoniac la litrul de apă (de 20 de ori mai mult decât limita maximă admisă), în timp ce valoarea cea mai mică de amoniac a fost detectată la arteziana de pe strada Dobrogeanu Gherea: 2,57 mg/l.
Potrivit dr.Marincaş, întrucât sunt frecvent folosite de zălăuani, au fost cuprinse în programul de monitorizare şi alte trei izvoare, situate în afara limitelor administrative ale municipiului: izvorul din dreptul staţiei de epurare (aproximativ vizavi de Jandarmeria sălăjeană), izvorul de la urcare pe Meseş şi cel de la coborâre spre Treznea. ”Cel de la Panic are exces de amoniac, dar cele două de pe Meseş sunt foarte bune. Sunt lacrimă amândouă”, precizează directorul DSP.
Studiile făcute de hidrologi arată că această concentraţie crescută de amoniac din fântânile din Zalău nu este cauzată de vreo sursă de poluare, ci de prezenţa în structura solului a acestei substanţe. Aşa se explică şi faptul că valorile se menţin relativ constante în timp.
Zălăuanii ignoră problema
Potrivit directorului DSP Sălaj, singura soluţie pentru această problemă este ca oamenii să fie informaţi şi să nu mai bea, voluntar, apă de la aceste izvoare. „N-ai cum să le închizi. Sunt izvoare naturale, cum există peste tot în lume. Nu poţi să le pui dop. Singurul lucru care trebuie făcut este ca primăria să înştiinţeze populaţia, iar cetăţenii să decidă singuri dacă vor să bea, în continuare, această apă sau nu”, precizează directorul.
De câţiva ani, Primăria a montat, la fiecare dintre aceste izvoare, panouri informative, ce redau rezultatele unor analize efectuate de DSP, inclusiv depăşirea la amoniac. Zălăuanii fie nu înţeleg mesajul acelor panouri, fie aleg să îl ingnore, pentru că, în continuare, cozile la apa cu amoniac a izvoarelor din Zalău sunt o constantă a vieţii de zi cu zi.
”Eu nu am auzit pe nimeni să se îmbolnăvească de la apa de la arteziene. Noi o bem pentru că ne place la gust şi nu pot să spun acelaşi lucru despre apa de la robinet”, ne explică Florin, un bărbat pe care l-am întâlnit pe scările izvorului de la Astralis. „Chiar dacă nu este bună, ceva trebuie să bem. Apa plată este scumpă şi nu ne permitem să o cumpărăm, iar apa de la robinet credeţi că e mai bună?! Vedeţi că uneori este maronie, de la mizeriile de pe conducte”, spune Vasile, în timp ce ia apă de la Cireşica.
Reacomandarea medicilor: lăsaţi bidoanele fără capac
Chiar dacă, cel puţin la nivel naţional, nu s-au făcut până acum studii care să arate cum afectează sănătatea consumul unei ape cu exces de amoniac, este cert că efecte există, altfel prin Legea privind calitatea apei nu ar fi fost stabilită o limită maximă permisă. „Pe termen scurt şi mediu nu s-au evidenţiat încă efecte, însă pe termen lung, potrivit unor cercetări internaţionale, sănătatea poate fi afectată. Este vorba despre tulburări gastro – intestinale, leziuni dermatologice, iritaţii oculare, afectări la nivelul oaselor. Asta, bineînţeles, în funcţie şi de starea organismului, de vârsta celui care consumă apa, de durata de consum şi de existenţa alor boli””, precizează Ligia Marincaş. Pentru a nu bea apa cu un conţinut atât de ridicat în amoniac, se recomandă să ţineţi vasele în care se stochează apa desfăcute timp de cel puţin o zi. Se permite, astfel, substanţei să se evapore, măcar parţial, din apă.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
