Ce îl leagă pe Gheorghe Şincai de satul natal al lui Corneliu Coposu
0Născut în 1754, în judeţul Mureş, Gheorghe Şincai a fost istoric, filolog, traducător şi scriitor român, unul dintre reprezentanţii de marcă al Şcolii Ardelene. Şi-a pus întreaga viaţă în slujba naţiei sale şi a depus o muncă asiduă pentru a lumina masele.
„Purtaţi-vă bine, pui de români, şi nu-l uitaţi pre Şincai”, spunea ca un legat testamentar marele cărturar, care a înfiinţat peste 300 de şcoli româneşti în Transilvania şi de la a cărui moarte s-au împlinit, recent, 200 de ani. De numele lui Gheorghe Şincai se leagă şi înfiinţarea şcolii româneşti din Bobota a lui Corneliu Coposu. În 1786, istoricul a fost cel care a arătat copiilor din satul sălăjean calea spre ştiinţă şi adevăr, împreună cu preotul Ignatie Ipian Marincaş şi cantorul Ioan Pop, frate al cumnatul lui Gheorghe Şincai.
După cum susţine istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, tot de satul Bobota se leagă şi legenda morţii marelui cărturar, potrivit căreia, Şincai şi-ar fi dat obştescul sfârşit în anul 1816, lângă "Fântâna lui Alexi".
Coposu susţinea ridicarea unui monument în memoria lui Şincai
Veridicitatea acestei legende a fost susţinută cu înverşunare de către Corneliu Coposu, tânărul jurnalist făcând parte, în perioada interbelică, din comitetul de conducere al Societăţii Culturale "Gheorghe Şincai", înfiinţată la Bobota. "Pe lângă articolele cu caracter politic şi social, în perioada clujeană a jurnalistului Corneliu Coposu găsim şi câteva articole cultural-istorice, care fac referire la satul natal şi la figura proeminentă a cărturarului Gheorghe Şincai", precizează Marin Pop.
De altfel, susţine sursa citată, într-un articol intitulat "Legenda lui Şincai – O iniţiativă frumoasă şi o intervenţie nenorocită", Coposu analiza sensibila problemă a morţii marelui cărturar, neclarificată, la vremea respectivă. El aminteşte că un grup de "tineri vrednici" din Sălaj, "şi-au pus în gând să înfrunte prejudecăţile lumii şi greutăţile vremii" şi au iniţiat o acţiune "nobilă" şi "desinteresată", ce avea ca scop ridicarea unui monument la Bobota, dedicat marelui cărturar Gheorghe Şincai. Iniţiativa s-a bucurat de succes şi chiar de aprobarea Ministerului Ocrotirilor Sociale, însă nu a obţinut "agrementul" preotului Ilie Dăianu.
În articolul în cauză, tânărul îl acuză pe preot că derulează o campanie de presă împotriva Societăţii Culturale din Bobota prin susţinerea ideii că Şincai a murit la Sinea, în Cehoslovacia şi că mormântul din localitatea sălăjeană o simplă legendă. Ca urmare, susţinea Ilie Dăianu, societate din care făcea parte şi Coposu nu îşi îndreptăţea existenţa şi nici scopul pentru care fusese înfiinţată.
Legendă desfiinţată
Corneliu Coposu era convins că marele cărturar era îngropat la Bobota. În articolul <<Gheorghe Şincai şi domnul notar al comunei Crevedia>>, subliniază că <<bătrânul cronicar român>>, pe care-l consideră <<stălp vrednic al stăpânirii noastre legitime pe aceste plaiuri>>, fiind <<trudit de perenigrări, proscris de stăpânire şi amărât de prigoană şi decepţii>> şi-ar fi găsit obştescul sfârşit la Bobota. <<Iar osemintele gârbovite de desagii ce adăposteau cea mai scumpă comoară a neamului românesc au fost aşezate sub glia din Bobota, în faţa bisericii vechi, la umbra unui păr bătrân>> Marin Pop, istoric.
Jurnalistul sălăjean considera campania de presă a preotului din sat ca fiind o reprobabilă ofensivă literară şi atrăgea atenţia asupra faptului că societatea culturală nu făcea politică. Ba mai mult, lansează un atac dur la adresa lui Dăianu, replicându-i că Gheorghe Şincai "nu putea fi considerat trambulină de relansare a rataţilor politici" şi întrebându-l de ce ţinea "cu tot preţul" să-l ştie pe Şincai îngropat în străinătate.
Coposu nu era singurul care susţinea varianta înmormântării lui Gheorghe Şincai în satul sălăjean. Aceeaşi idee a vehiculat-o şi un notar din Bobota, Victor Boroş, cel care a avut, de altfel, ideea ridicării unui monument în memoria reprezentantului Şcolii Ardelene, pe locul unde se credea că a fost îngropat.
Descoperirile făcute ulterior au dovedit că preotul Dăianu avea dreptate, şi nu Coposu. Asta pentru că la Sinea a fost găsit extrasul morturar al cărturarului.
Monument dinamitat de horthyşti
În acest sens, după mai multe intervenţii, i s-a aprobat editarea unor ilustrate, care prin vânzare puteau contribui la fondul necesar ridicării monumentului „pentru redeşteptătorul conştiinţei noastre naţionale”. Edificiul - unul în formă de cruce - a fost ridicat după eforturi îndelungate, în 1939, graţie implicării membrilor Societăţii Culturale şi a escadronului de cavalerie condus de către căpitanul Gheorghe Rizescu. Din păcate, monumentul a avut o existenţă foarte scurtă, pentru că, menţionează Marin Pop, "după odiosul Dictat de la Viena, din 30 august 1940, cu ocazia trecerii trupelor horthyste prin localitatea Bobota, iritaţi că nu l-au găsit acasă pe protopopul Valentin Coposu, care era trecut, din nou, pe lista neagră a celor ce trebuiau lichidaţi fizic, fiind semnatar al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, monumentul a fost dinamitat".
Bobotanii au continuat să cinstească memoria marelui cărturar şi după cel de-al Doilea Război Mondial, în ciuda regimului totalitar comunist. Una dintre acestea, spune istoricul, s-a petrecut în octombrie 1966, pentru a marca 150 de ani de la moartea iluministului, conducerea şcolii din sat a organizat un festival al cântecului, dansului şi portului popular. Cu acelaşi prilej, a fost recondiţionată fântâna care poartă numele cărturarului şi lângă care, conform legendei, ar fi murit acesta. Alături, pe o tăbliţă au fost scrise cuvintele:
Trecătorule! Înalţă un gând de aducere aminte pentru eminentul istoric şi filolog român, fruntaş al Şcolii Ardelene, distins luptător împotriva oprimării sociale, culturale şi naşionale a poporului său, - Gheorghe Şincai – 28 II 1754 – 02 XI 1816 – care a poposit adesea prin Ţara Silvaniei, îndeosebi prin Bobota, localnicii păstrându-i vie amintirea, în legenda morţii sale aici, la fântâna lui Alexi.
În 1989, în faţa şcolii vechi din sat a fost amplasat un nou monument ridicat în cinstea omului de cultură. De la dezvelirea monumentului, în 4 iunie 1989, nu a lipsit nici Corneliu Coposu, afirmă reprezentantul Muzeului Judeţean: "A fost lăsat de către organele de Securitate să vină la Bobota, cu condiţia să nu ia cuvântul în public. De altfel, într-un document recunoşteau că l-au <<încadrat>> cu trei <<surse>>, adică informatori".
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
