Cadranul solar gigant construit în scop didactic în curtea unui liceu din România. Cum funcţionează ceasul străvechi
0
Din dorinţa de a oferi elevilor şi o altfel de educaţie ştiinţifică decât cea care se face în sala de clasă, în timpul orelor de curs, un profesor de matematică a avut ideea construirii unui cadran solar pe care l-a amplasat în curtea şcolii în care predă.
Un cadran solar unicat, sculptat în calcar de Băbeni, a devenit instrument didactic pentru elevii Colegiului Tehnic "Alesandru Papiu Ilarian" din Zalău. Iniţiativa i-a aparţinut profesorului de matematică Mirel Matyas, de la Colegiul API, un pasionat de astronomie, care şi-a propus ca acest cadran să aibă atât un rol decorativ, cât şi unul practic.
"Ideea de a realiza un cadran solar, funcţional, o am încă de anul trecut, când prin intermediul unui proiect educaţional pe care îl derulez cu alte câteva cadre didactice din şcoală, ne-am propus să facem şi o altfel de educaţie ştiinţifică, ce nu se face în sala de clasă în timpul orelor de curs. Asta pentru că o disciplină fundamentală, Astronomia, a rămas în afara manualelor şcolare”, susţine iniţiatorul demersului.
L-a sculptat în 50 de ore
Ideea s-a materializat în urma unei întâlniri pe care profesorul a avut-o cu Dan-George Uza, un specialist clujean în cadrane şcolare şi autorul singurei cărţi dedicate acestor instrumente de măsurat timpul - "Cadrana solare din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş". Împreună au inspectat Colegiul din Zalău, pentru a identifica locul perfect pentru amplasarea cadranului solar: “Am verificat fiecare colţ al şcolii, ne-am uitat pe toţi pereţii, am căutat cele mai bune poziţii. Până la urmă am optat pentru un teren viran din zona atelierelor, acolo unde, printr-un alt proiect, vrem să amenajăm un parc".
Pentru realizarea cadranului, Mirel Matyas a apelat la sculptorul-artist Marius Tutovan, expert în prelucrarea pietrei. El a fost cel care a însufleţit bolovanul şi i-a dat formă, muncind pentru asta în jur de 50 de ore. "Nu a fost nimic greu, pentru că am făcut totul cu plăcere", precizează artistul, pentru care această sculptură este cea mai mare pe care a realizat-o până acum.
Tribut adus meşterilor populari anonimi
Piatra pe care a prelucrat-o are circa 2,6 tone şi 1,8 metri în diametru, fiind decupată dintr-un bloc de calcar de Băbeni de circa 10 tone. Lucrarea a fost definitivată de către Dan-George Uza, care a desenat cadranul propriu-zis, cu un diametru de 60 cm, şi i-a asigurat funcţionalitatea.
"Cadranul solar indică timpul în funcţie de poziţia soarelui pe cer. Indicatorul sau gnomonul se orientează către nordul georgrafic, spre Steaua Polară, formând un unghi orizontal egal cu latitudinea locului: 47,19 grade", explică Uza.
Lucrarea se vrea şi o operă de artă, ea făcând parte, după cum explică iniţiatorul proiectului, dintr-un concept vast şi cuprinde un ansamblu arhitectural inspirat din Masa Tăcerii a lui Constantin Brâncuşi. Astfel, în viitorul apropiat, “masa”, respectiv cadranul, va fi înconjurată de 12 pietre, “scaunele”, pe care vor fi gravate însemnele zodiacale, dar şi elemente astrale întâlnite în decorarea caselor tradiţionale sălăjene sau a bisericilor de lemn. "Într-un complex ce aminteşte de celebra Masă a Tăcerii a lui Brâncuşi, acesta va fi un tribut adus meşterilor populari anonimi, care şi-au lăsat amprenta în arta şi arhitectura sălăjeană", subliniază cadrul didactic.
Primul cadran dintr-o şcoală sălăjeană
Potrivit profesorului Matyas, în judeţul Sălaj mai există un singur cadran solar, nefuncţional, însă, amplasat pe Biserica Reformată din Nuşfalău. Cel din curtea Colegiului Tehnic "API" este primul amplasat într-o şcoală sălăjeană: "În Transilvania mai sunt câteva cadrane solare amplasate pe clădiri în care funcţionează instituţii de învăţământ, în judeţele Braşov, Covasna şi Harghita. Însă în judeţul Sălaj, acesta va primul cadran solar dintr-o şcoală. Tot la nivel de judeţ, este al doilea cadran solar, după cel de pe Biserica Reformată din Nuşfalău, amplasat pe o clădire publică sau în incinta unei instituţii".
Cadranul solar este unul dintre cele mai vechi dispozitive pentru măsurarea timpului. "Ora dată de un cadran solar nu coincide cu cea dată de un ceas, pentru că noi avem o oră convenţională, iar cadranele măsoară ora dată de soare. În această perioadă, cadranul indică mai mult cu o oră şi 16 minute decât o face un ceas obişnuit, dat fiind că am trecut la ora de iarnă", a adăugat Mirel Matyas.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
