FOTO Cum s-a schimbat Vasluiul în ultimii 25 ani: Judeţul sugrumat de sărăcie, în urma prăbuşirii industriei

Magazinul central, o emblemă a municipiului Vaslui transformat în prezent într-un mall chinezescFoto: Vasluiului Comunist (Facebook)

Odată cu ţara, Vasluiului a cunoscut transformări majore în ultimii 25 ani, atât social, cât mai ales economic. La un sfert de secol de la căderea regimului comunist, regăsim un judeţ mai modern, cu infrastructură nouă, însă sugrumat de şomaj, ca urmare a privatizărilor ratate a marilor coloşi industrial.

Trecerea la capitalism a fost o piatră de încercare pentru vasluienii ancoraţi în mentalitatea comunistă. Astfel, la începutul anilor 90, primele iniţiative private din Vaslui aveau să se lovească de furia localnicilor, speriaţi de întoarcerea "burghejilor"

În noiembrie 1990, în centrului Vasluiului avea să fie deschisă prima consignaţie. Magazinul purta numele Bell Ami şi oferea vasluienilor produse din cele mai variate game, la care până atunci nu aveau acces. Vânzările, povesteşte primul patron al Vasluiului, George Mocanu, erau incredibile, zilnic magazinul făcând încasări de peste peste 2,5 milioane de lei, în condiţiile în care la vremea respectivă salariul era puţin peste o mie de lei.
Succesul consignaţiei Bell Ami avea să atragă o revoltă publică ce a semănat cu o adevărat revoluţie la Vaslui. Pe 19 noiembrie 1990, peste 3000 de vasluieni s-au adunat în faţa consignaţiei Bell Ami strigând “Jos burghezii! ”, “Nu ne vindem ţara!” sau “Ciocoii vor să-şi ia averile înapoi! ”.

George Mocanu este convins că în spatele acelei acţiuni s-au aflat foştii nomenclaturişti ai oraşului.  Mulţimea furioasă adunată pe 19 noiembrie 1990 în faţa consignaţiei a atacat magazinul cu pietre, a rupt grilajele, a spart geamurile şi uşile, devastând pur şi simplu magazinul şi furând tot ceea ce se afla în interior.

După ce au devastat consignaţia Bel Ami, mulţimea furioasă a continuat atacul la alte două locaţii, o consignaţie din Crucea Gării şi o alta din imediata apropierea a Gării Vaslui, unde funcţiona şi barul Royal, ce aparţinea lui Cezar Mocănaşu, unul dintre vasluienii care a avut primele iniţiative private. Vasluienii au vandalizat consignatia şi barul Royal, furând aproape tot.

Precupeţii basarabeni şi bişniţarii cu turcisme

Tot în anii 90, printre "afacerile" de succes se aflau şi activităţile comerciale derulate de moldovenii de peste Prut care vindeau produse dintre cele mai variate, de la lenjerii până la camioane, fie direct pe străzi, fie în bazarul din oraş, unde însă trebuiau să achite o taxă municipalităţii. Afacerile moldovenilor au căzut odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, când accesul acestora în ţară a fost restrâns.
La mare căutare în perioada postdecembrisă erau şi bişniţarii care cumpărau produse din Turcia şi le vindeau acasă la suprapreţ: de la îmbrăcăminte şi produse alimentare, până la electronice, cosmetice şi bijuterii din aur, considerate un lux, la vremea respectivă. Dar şi cei care aduceau televizoare color, antene satelit şi, mai târziu, autoturisme din Vestul Europei şi le vindeau cu adaosuri consistente vasluienilor.

Vasluienii şi locurile de distracţie

În ultimul sfert de secol, transformări esenţiale au suferit şi locurile de distracţie ale vasluienilor, pub-urile şi cluburile înlocuind discotecile şi restaurantele de altă dată. Multe dintre restaurantele de altă dată şi-au schimbat destinaţia, iar altele au devenit ruine. În perioada comunistă, dar şi după Revoluţia din 1989, una dintre locaţiile preferate ale vasluienilor pentru petrecere era restaurantul Parcul Trandafirilor. Localul s-a numit initial "7 Noiembrie", iar apoi "Parcul Trandafirilor". Acest nume nu era întâmplător. În anii '50, Vasluiul era inundat de flori. De spaţiile verzi se ocupa un grădinar vestit - Izvoranu - care locuia lângă parcul Copou şi mergea în şaretă, în inspecţie. Controla zilnic, cu severitate şi corectitudine, munca celor care îngrijeau florile care au dat Vasluiului renumele de "oraşul trandafirilor.
În centrul oraşului, se regăseau mai multe restaurante: Turist, Turn, Select, Moldova, Racova, acesta din urmp fiind singurul pe care îl mai regăsim şi în prezent. La mare căutare printre vasluieni era şi restauranul Nord, unde se regăseşte în prezent Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, în timp ce foştii nomenclaturişti aveau propriul restaurant - UCA, cunoscută drept cantina partidului, unde se regăseşte în prezent Hotel Moldova, fostul Europa.
În cazul tinerilor, dacă astăzi au la discreţie cluburi în care să se distreze, în anii 90, în oraş existau doar câteva discoteci: la Casa de Cultură, Teatrul de Vară, Casa Armatei, Arsenal sau la Clubul Tineretului.

Vasluiul o "fabrică" de şomeri

În urmă cu 25 de ani, municipiul Vaslui avea o zonă industrială bine pusă la punct care absorbea aproape întreaga forţă de muncă a municipiului. Erau de notorietate societăţile Mecanica (piese pentru maşini şi utilaje), Moldosin (fire şi fibre sintetice), Hitrom (azbest şi materiale de izolaţie), AMC (aparate de măsură şi control), Movas (mobilă), la fel ca şi cele din domeniul industriei uşoare, Confecţii, Textila, Varotex, Vascovin s.a.

Giganţii industriali care asigurau locurile de muncă ale celor mai mulţi dintre vasluieni au căzut unul după altul după anul ‘90, din industria Vasluiului nu a mai rămas decât nişte clădiri în ruine şi mii de mare de şomeri care a situat an de an judeţul pe primele locuri în ţară. Mulţi dinte cei rămaşi fără slujbe şi fără perspective de a-şi asigura un loc de muncă au plecat să-şi caute norocul în străinătate. 

După 25 ani

Fără investitori care să ofere locuri de muncă miilor de şomeri, municipiul Vaslui ne oferă astăzi o imagine nouă. Fondurile europene accesate de municipalitate în ultimii ani au transformat radical faţa oraşului. Două pieţe agroalimentare noi, reabilitarea parcurilor Copou, Movas, a Centrului Civic, redeschiderea Teatrului de Vară (transformat în ruină la începutul anului 2000), modernizarea stadionului municipal, investiţie majoră, dar complet inutilă în prezent, ca urmare a prăbuşirii clubului de fotbal, construcţia Curţilor Domneşti, modernizarea celui mai mare spital din judeţ sunt câteva din proiectele derulate de municipalitatea vasluiană prin programul operaţionar regional de dezvoltare care au dus la îmbunătăţirea imaginii oraşului. 

Mai puteţi citi pe aceeaşi temă:

Cum s-a schimbat România în 25 de ani. Consecinţele traiului în condiţii restrictive: e bine să fim cumpătaţi pentru că nu ştim ce vremuri vin

Cum s-a schimbat România în 25 de ani. Teleormanul, un judeţ îmbătrânit, sărăcit şi depopulat

Cum s-a schimbat Aradul în ultimii 25 de ani

Cum s-a schimbat România în 25 de ani. Severinul, un oraş al contrastelor

→

Imaginea 1/10: vasluiul de altadata