De ce este greşită etichetarea Vasluiului drept „judeţ al violatorilor“. „Toate guvernele post-decembriste au alimentat prostia prin pomeni electorale“
0
Mediatizarea infracţiunilor grave înregistrate în ultimii ani în judeţul Vaslui a dus la crearea unor stereotipuri, întregul judeţ fiind catalogat de mulţi dintre români drept tărâmul violatorilor, al beţivilor sau al criminalilor. Specialiştii spun că blamarea la comun, a întregii comunităţi, poate conduce la apariţia unor probleme mult mai grave.
Dincolo de prejudecăţi, cifrele oficiale ale Inspectoratului General al Poliţiei Române situează Vasluiul printre judeţele fruntaşe la infracţiunile privind viaţa sexuală, însă rata generală a criminalităţii înregistrată în ultimii ani în acest judeţ nu este printre cele mai ridicate din România.
Atât la infracţionalitatea sesizată, cât şi la cea constatată, potrivit statisticilor IGPJ, judeţul Vaslui se situează în a doua jumătate a clasamentului naţional. Menţinerea infracţionalităţii sexuale la cote ridicate, chiar dacă în scădere, potrivit ultimelor rapoarte ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, este considerată de specialişti şi un eşec al autorităţilor locale, care nu reuşesc să identifice strategii concrete pentru diminuarea fenomenului infracţional pe acest segment.
Psiholog: ”Este nevoie de o schimbare a atitudinii”
”Infracţiunea sexuală este legată de educaţie, de probleme de identitate morală, de crize familiale (plecarea soţiei de la domiciliu), cu vulnerabilitate în creşterea cazurilor de incest. Atunci când intervenţia în astfel de cazuri este văzută ca stare de anormalitate, când se râde şi se blamează victima, rişti să crezi că aşa trebuie să se întâmple. Când comunitatea şi instituţiile fac victima responsabilă de săvârşirea infracţiunii se poate ajunge la o forma de autism judiciar în investigarea şi reabilitarea cazurilor de viol”, a subliniat psihologul Ionel Brătianu, expert în psihologie judiciară
Potrivit acestuia, prevenirea unor astfel de fapte vine prin schimbarea atitudinii, educaţie morală, dar şi printr-o implicare mai mare din partea Justiţiei.
”Eu cred că magistraţii pot să ajute specialiştii, în cadrul orelor de educaţie civică, prin participare, şi-i mai pot ajuta atunci când sancţiunile vin rapid, fără o aşteptare lungă în soluţionarea cazurilor. Există o nevoie mare în formarea investigatorilor, în formarea lor în lucrul cu victimele. Adesea, victimele sunt revictimizate şi ies din aceste proceduri judiciare cu sentimentul de culpabilitate. Orice magistrat are nevoie de asistenţă psihologică în soluţionarea cazurilor complexe, întrucât se ajunge greu la empatizarea cu victimele agresiunilor sexuale în demonstrarea probatoriului”, a completat expertul judiciar.
Când nu intervii, fenomenul scapă de sub control
În opinia psihologului, pentru diminuarea fenomenului infracţional de natură sexuală este nevoie de educaţie, implicare şi responsabilitate din partea tuturor celor care intervin. În plus, ar fi nevoie de mai multă apropiere de familii aflate în dificultate.
”Când nu te implici în prevenire, nu intervii, nu sancţionezi, atunci îţi poţi da seama că fenomenul a scăpat de sub control. Ţine de educaţia morală, socială, a victimelor şi specializarea investigatorilor. Astăzi, sexualitatea nu mai este văzută ca un tabu, este văzută ca ceva dat să se întâmple, din păcate la vârste fragede”, spune Ionel Brătianu, expert psihologie judiciară
Istoric: „S-a alimentat prostia şi indolenţa prin acordarea de pomeni electorale”
După ani de studii de arhivă, istoricul vasluian Paul Zahariuc consideră că infracţionalitatea sexuală în zonă este una fără precedent, iar autorităţile care s-au perindat la conducerea judeţului, după Revoluţia din 1989 şi până în prezent, pot fi considerate direct responsabile.
”Cred că delictele sexuale grave din judeţul Vaslui au cel puţin două cauze: consumul excesiv de băuturi alcoolice şi educaţia precară primită încă de la vârste foarte mici. Am studiat îndelung fenomenul în judeţul Vaslui, inclusiv în documentele arhivistice vechi, dar incidenţă atât de mare ca în zilele noastre nu a fost niciodată. Pe autorităţile de după 1990 nu le-a interesat niciodată fenomenul, considerând că verdictele date de către judecători sunt suficiente. Absolut toate guvernele post-decembriste au alimentat prostia, indolenţa şi lipsa chefului de muncă prin acordarea de pomeni electorale care îi îndeamnă pe mulţi, în covârşitoare majoritate din mediul rural, să stea mai mult prin cârciumi şi să trăiască din diverse expediente descoperind, apoi, în chiar propriii copii, adevărate jucării sexuale atunci când se întorc din sat beţi şi cu minţile înceţoşate”, a declarat pentru ”Adevărul” istoricul Paul Zahariuc.
În opinia acestuia, pe lângă o intervenţia autorităţilor, este necesară şi o pedepsire exemplară a celor care comit astfel de fapte.
”O primă măsură de stopare a acestui gen de infracţiuni, foarte grave şi cu o cădere moral-psihică a victimelor pe termen lung, ar fi acea a inspectării mult mai serioase a posibilităţilor de trai, în special a celor tineri, buni de muncă, şi sistarea pomenilor. O altă măsură bună ar fi aceea a pedepsirii cu maximă asprime a celor care mituiesc oamenii satelor în preajma alegerilor de orice fel”, a completat Paul Zahariuc.
Sociolog: ”Uneori percepţia bate realitate”
Sociologul Ciprian Iftimoaei, fost prefect al judeţului Vaslui, consideră nesănătoase aprecieri de genul „Vasluiul este judeţul violatorilor” sau alte etichetări negative.
”Nu spun acest lucru dintr-un patriotism local. Eu aş propune să ne uităm peste datele statistice (coeficienţii de criminalitate/infracţionalitate pe judeţe) înainte de a face tot felul de judecăţi. Vom constata că judeţele din Regiunea Nord-Est, cea mai sărăcă a UE, nu sunt în top 10 cu criminalitatea cea mai ridicată”, afirmă sociologul.
”Există o asociere mai mult la nivel de percepţie cum că există o legătură între sărăcie şi infracţionalitate. Sărăcia constituie un factor, uneori determinant, care influenţează nivelul de infracţionalitate. Sunt câteva judeţe din Ardeal campioane pe ţară la criminalitate. Conform datelor de la IGPR, judeţul Vaslui prezintă un risc scăzut de criminalitate comparativ cu judeţe ca Argeş, Dolj, Braşov. Prin urmare, trebuie să vedem cât este «realitate» şi cât este «fenomen media» sau «percepţie publică» atunci când se vorbeşte despre infracţionalitatea judeţului Vaslui. Eu cred că au fost câteva cazuri, şocante ce-i drept, mediatizate uneori excesiv, care au condus la formarea unei imagini negative a judeţului Vaslui. Deja există prejudecăţi, s-au format stereotipuri atunci când se vorbeşte despre vasluieni”, spune Ciprian Iftimoaei, sociolog
Iftimoaei subliniază că, în sociologie, este o teoremă, a lui Thomas, care spune că o situaţie definită în mod repetat ca reală va sfârşi prin a deveni reală. ”Să nu vă miraţi dacă, în timp, tot spunând că Vasluiul este un «judeţ al beţivilor, bătăuşilor şi violatorilor», va ajunge să fie chiar aşa cum este perceput acum. Uneori, percepţia oamenilor bate realitatea. Cu alte cuvinte, filmul poate bate viaţa”, a subliniat Ciprian Iftimoaei.
În opinia acestuia, problemele care par complicate au, în general, soluţii simple şi regula ar trebui să se aplice şi în diminuarea fenomenului infracţional.
”Strategia de intervenţie trebuie gândită pe două paliere: componenta comunitară, care trebuie să aibă în vedere cooperarea dintre asistentul social de la comună şi poliţia locală, în identificarea, monitorizarea şi persoanelor sau grupurilor cu risc, şi componenta judeţeană, bazată pe intervenţia concertată a Inspectoratului de Poliţie, Inspectoratul Şcolar, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui în derularea unor campanii de informare-educare-conştientizare la nivelul persoanelor, grupurilor şi comunităţilor cu risc de infracţionalitate pentru prevenirea unor fenomene negative. Şi mai este ceva de adăugat: la nivelul comunităţilor locale mai trebuie să se implice şi biserica, şcoala, autorităţile locale. În toate aceste activităţi, mass-media trebuie luată ca partener”, a concluzionat sociolugul Ciprian Iftimoaei.
Cunoscător al zonei, fostul prefect de Vaslui a precizat că la nivelul judeţului sunt câteva localităţi care înregistrează un risc de infracţionalitate mai ridicate. Astfel, în mediul urban infracţionalitatea este mai ridicată în Bârlad, Murgeni şi Negreşti, iar în rural localităţile Văleni, Zorleni şi Oşeşti înregistrează cei mai ridicaţi coeficienţi de risc de infracţionalitate.
Mai puteţi citi: