Cinci lucruri esenţiale pentru a avea un copil sănătos la şcoală. Cum trebuie abordată problema alimentaţiei

Intrarea în colectivitatea reprezintă o mare provocare pentru copii şi părinţi deopotrivă. Cazurile de îmbolnăviri în rândul copiilor explodează odată cu reînceperea anului şcolar.

Frecvenţa îmbolnăvirilor poate fi ţinută sub control dacă părinţii au grijă de alimentaţia celor mici şi îi învaţă să respecte cu stricteţe regulile de igienă. Important este însă şi triajul epidemiologic pe care cadrele medicale din unităţile de învăţământ trebuie să îl efectueze periodic. 

Medicul Tudor Ciuhodaru duce o campanie de educare a pacienţilor pentru sănătate. Potrivit acestuia, sunt cinci lucruri esenţiale care o stare de sănătate bună: 

1. Toate regulile de igienă trebuie respectate. Bolile infecţioase rămân marele pericol din colectivităţile şcolare. În fiecare şcoală, afirmă medicul există cel puţin un copil (în medie 2,5 pe unitate de învăţământ), ce suferă de o boală contagioasă.

Afecţiunile contagioase se transmit cu uşurinţă prin mâini murdare, tuse şi strănut, fie prin obiecte contaminate.

”Unghiile tăiate, spălatul mâinilor cu apă şi săpun cel puţin înainte de masă şi la utilizarea grupurilor sanitare, utilzarea batistei în cazul tusei sau strănutului sau a şerveţelelor de unică folosinţă (! nu a mânecilor) pentru ştergerea secreţiilor nazale sunt doar câteva măsuri ce previn transmisia microbilor. Mâinile curate pot ţine la distanţă peste 200 de boli”, subliniază medicul.

Spălatul corect pe mâini este cea mai eficientă acţiune profilactică, întrucat acest banal ritual de igienă reduce semnificativ riscul răspândirii bolilor diareice şi respiratorii. Deşi pare un act banal doar 5% ştiu cum să se spele corect pe mâini şi o fac aşa cum trebuie. Spălatul pe mâini nu are nicio valoare dacă la final atingeţi obiecte contaminate, precum robinetele nedezinfectate de la baie sau prosoapele umede, murdare sau folosite în comun. Sunt trei reguli pentru spălarea eficientă a mânilor: cât mai des, cum trebuie şi cât trebuie.

Regula numărul unu: spălaţi mâinile cât mai des şi ori de câte ori este nevoie. Trebuie să devină un gest de rutină înainte şi după orice activitate care implică atingerea si manevrarea de obiecte cu potenţial de contaminare, după suflarea nasului, tuse sau stranut; după revenirea acasă, după atingerea, hranirea sau curăţarea unui animal; după atingerea resturilor menajere sau curăţenia în casă; după utilizarea tastaturii, a telefonului mobil sau a altor dispozitive şi accesorii electronice sau bani, portofele, genţi, transportului în comun şi evident de fiecare dată când mâinile devin vizibil murdare.

Regula numărul doi: spălaţi-le corect. Asta înseamnă să. folosiţi din abundenţă apă şi săpun, utilizând chiar o perie moale. Insistaţi asupra spaţiilor interdigitale, pliurilor de flexie şi zonei de sub unghii. Dacă nu aveţi la îndemâna apă şi săpun puteţi utiliza un gel antibacterian cu cel puţin 60% alcool. Apelaţi la aceasta soluţie doar ocazional, întrucât nu este la fel de eficientă ca spălatul convenţional.

Regula numărul trei: spălaţi-le atât cât trebuie. Minim 15-20 de secunde. La final clatiţi bine şi uscaţi mâinile cu un serveţel de unică folosinţă sau prosop de uz individual. Folosirea uscătoarelor de mâini nu este cea mai bună variantă, pentru că mulţi germeni îşi găsesc „adăpost” pe fanta de evacuare a aerului, de unde apoi se împrăştie.

2. Atenţie la alimentaţie:
a) Luarea micului dejun e obligatorie.
b) Pacheţelul cu alimente trebuie să fie neperisabil, adaptat caloric efortului, să poată fi consumat uşor, respectând regulile de igienă.
c) Avertizaţi copiii să nu consume alimente de tip fast-food de la magazinele de pe lângă şcoală, din cele cu provenienţă incertă sau oferite de persoane necunoscute.

3. Alegerea tipului de ghiozdan şi a rechizitelor are mare influenţă în prevenirea sau dezvoltarea patologiei osteorticulare ce poate merge de la durere pânâ la compresiunile plexului brahial şi deformărea coloanei vertebrale (lordoze, cifoscolioze).

4. Nu uitaţi să faceţi chiar dumneavoastră un sumar triaj epidemiologic. Dacă are febră, secreţii nazale abundente, dureri faringiene, tuse, diaree, erupţii cutanate sau mucoase, consultaţi medicul de familie înainte de a-l aduce în colectivitate.

5. Nu uitaţi să avertizaţi profesorii asupra eventualelor probleme medicale (alergii, probleme cardiace, oftalmolgice) precum şi a soluţiilor terapeutice de urgenţă.

Reţineţi:
1. 1,5 % din elevii din învăţământul preuniversitar au probleme de sănătate.
2. În fiecare şcoală exista cel puţin un copil (în medie 2,5 pe unitate de învăţământ) ce suferă de o boală contagioasă iar 30-40% prezintă o patologie oftalmologică sau stomatologică.
3. Unul din trei are păduchi iar 3% au râie.
4. Doar unul din trei adulţi se spală pe mâini după ce strănută sau tuşeşte şi unul din şase adulţi se spală pe mâini după ce intră în contact cu bani. Doar jumătate dintre persoane se spălă pe mâini după ce folosesc toaleta.
5. Spălatul corect pe mâini este cea mai eficientă acţiune profilactică, întrucât acest ritual de igienă reduce semnificativ riscul răspândirii bolilor diareice şi respiratorii.
6. Lucrurile se pot îmbunătăţi dacă parlamentul va adopta legea mea privind predarea în şcoli şi grădiniţe a educaţiei pentru sănătate.
7. Pentru a fi cu adevărat eficiente aceste lucruri trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţirii.