Cazurile care au îngenuncheat Poliţia Română. Cum au rămas neelucidate dosarele „Motaş“, „Simon“ şi „Ghioca“, dispariţii cu suspiciuni de răpire şi omor
0
Statisticile autorităţilor arată că în România, zilnic, se înregistrează trei dispariţii de copii. Mulţi dintre ei nu mai sunt găsiţi niciodată. Este cazul Elvirei Ghioca, al Andreei Simon sau al Adrianei Motaş, trei fete din colţuri diferite ale ţării, despre care au existat indicii că ar fi fost ucise sau răpite.
2005, 2007 şi 2011 sunt anii care au schimbat destinul a trei familii din Vâlcea, Harghita şi Vaslui. Trei dispariţii în condiţii bizare, trei speţe intens mediatizate, trei eşecuri investigative. Astfel, pot fi sintetizate cazurile ”Elvira Ghioca”, ”Andreea Simon” şi ”Adriana Motaş”.
În cazul ultimelor două, anchetatorii au mers la începutul cercetărilor pe ipoteza crimei, au avut şi un cerc cu suspecţi, un poliţist, respectiv un medic. Amândoi au picat testările poligraf, au dat declaraţii contradictorii, însă anchetele au rămas nesoluţionate şi zac în fişetele unităţilor de parchet din judeţele respective.
Cazul Elvira Ghioca
Pe 21 februarie 2007, Elvira Ghioca avea doar 9 ani şi a dispărut din fără urmă. Fetiţa a fost văzută ultima oară într-un părculeţ din Berbeşti, judeţul Vâlcea. Familia a crezut iniţial că a plecat la bunică, în Târgul Gânguleşti, acolo unde obişnuia să petreacă mult timp, astfel că nu a anunţat dispariţia decât abia a doua zi.
Sute de poliţişti, jandarmi şi localnici au căutat-o pe copilă, fără niciun rezultat. Alte câteva sute de persoane au fost interogate de poliţişti în toată această perioadă.
„Aria de căutare a fost destul de mare, s-a ajuns până la limita cu oraşul Horezu. S-au organizat echipe mixte de căutare formate din jandarmi, poliţişti, voluntari. Peste 250 de persoane au fost audiate în acest dosar, iar cazul nu a fost închis”, declarau reprezentanţii IPJ Vâlcea.
De-a lungul timpului s-a vehiculat inclusiv ipoteza că fetiţa ar fi fost răpită de etnici romi şi dusă în străinătate pentru a cerşi. De 11 ani, bunica fetei este singura care nu şi-a pierdut speranţa şi se mai interesează de stadiul anchetei. Femeia a mers la clarvăzători şi s-a rugat la toate mânăstirile din ţară. Este convinsă că nepoata ei a fost răpită, dar că într-o bună zi se va întoarce acasă.
„A dispărut, au luat-o ţiganii şi au dus-o cine ştie pe unde. Am mers la toate mănăstirile din ţară, am fost la babe şi peste tot mi se spune la fel: <Nepoata dumitale trăieşte. Nu e moartă. Ziua câştigă bani şi seara îi predă. O să vină un străin într-o zi şi o să ţi-o aducă acasă>" , declara Elena Mircea pentru Adevărul, în 2011.
Poliţiştii au realizat un portret robot al tinerei folosindu-se de tehnica îmbrătrânirii faciale, însă fără succes.
Cazul Andreea Simon
Despre Andreea Simon, ”fetiţa cu chibrituri” din Miercurea Ciuc, s-a afirmat că este cel căutat copil din România. Dispariţia ei a făcut înconjurul ţării şi a fost mediatizată în Italia şi Grecia, afişe cu chipul candid al Andreei fiind lipite pe străzile şi aeroporturile din Roma, Rodos, Salonic.
Andreea Simon avea şi ea tot 9 ani când a dispărut pe drumul de la magazin spre casă. Se întâmpla seara zilei de 15 decembrie 2005. Fusese trimisă de mamă la magazinul situat la nici 100 de metri de casă să cumpere apă minerală, chibrituri, smântână şi un caiet. Camerele de supraveghere au surprins-o pe fetiţă în interiorul magazinului. Acestea sunt, de altfel, ultimele imagini cu Andreea Simon în viaţă. După ce a a ieşit din magazin, s-a jucat în zăpadă cu doi colegi de şcoală, iar după câteva minute a plecat înspre casă, dar nu a mai ajuns niciodată.
În aceeaşi seară, mama a anunţat Poliţia. S-au făcut căutări încă din primele zile de anchetă, dar fără rezultat. Pe lista suspectaţilor că ar fi putut avea legătură cu dispariţia fetiţei, s-a aflat un poliţist, Tiberiu Burcuţă, ultima persoană care ar fi văzut-o pe Andreea Simon în viaţă. Bărbatul, un prieten apropiat al mamei fetei, apărea pe listingul telefoanelor apelate de mama fetiţei şi fusese văzut de martori în zona şi la momentul dispariţiei.
Poliţistul a intrat pe lista suspecţilor în ianuarie 2006. A fost testat de patru ori cu poligraful, iar rezultatele au arătat că poliţiştul are o atitudine nesinceră. La întrebarea dacă a agresat sexual fetiţa, poliţistul a negat, însă poligraful a indicat că acesta minte. Pe parcursul audierilor, Tiberiu Burcuţă a revenit de mai multe ori asupra declaraţiilor, oferind mai multe variante asupra modului în care şi-a petrecut timpul în seara dispariţiei fetiţei. Deşi era considerat principal suspect, poliţiştii de la Harghita nu au reuşit să elucideze cazul nici până în ziua de astăzi. În 2010, Tiberiu Burcuţă a fost pus sub învinuire pentru omor calficat, dar dosarul nu a fost trimis în judecată.
Cazul Adriana Motaş
Pe 5 martie 2013, Adriana Motaş, pe atunci elevă în clasa a X-a a Liceului ”Alexandru Ioan Cuza” din Bârlad, a dispărut în timpul unei pauze, după ce a fost luată cu maşina din faţa şcolii de un cunoscut medic chirurg din oraş, cu care avea o relaţie.
Nimeni nu a mai văzut-o de atunci pe Adriana Motaş, Adina cum îi spuneau prietenii, iar ancheta pe care procurorii din Vaslui nu a fost soluţionată, în ciuda termenelor stabilite . La un an după dispariţia fetei, procuroriiau clasat cauza, susţinând că există indicii că aceasta ar trăi, însă judecătorii au decis reluarea anchetei şi completarea urmăririi penale, arătând că la dosar nu există nicio probă concretă care să susţină ipoteza că minora ar mai fi în viaţă. În plus, judecătorii au trasat şi o serie de recomandări anchetatorilor, inclusiv să desfăşoare activităţi de căutare într-un baraj, unde medicul a fost reperat în ziua dispariţiei minorei
Medicul Octavian Marcu, chirurg în cadrul spitalului din Bârlad, a ajuns în cercul suspecţilor, după ce a dat declaraţii contradictorii în acest caz şi a picat testarea poligraf.
Supus testării poligrafice, dotorul Marcu a picat întrebarea referitoare la omor, constatându-se că a avut comportament simulat. Audiat pe parcursul unei nopţi întregi, chirurgul Marcu declarase că a avut de gând să plătească pe cineva pentru a scăpa de fată, însă nu şi-a dus planul la îndeplinire. Ulterior a susţinut că, după ce a luat fata de la şcoală, a predat-o, la ieşirea din Bârlad, la trei indivizi care aveau un BMV negru. Întrebat de anchetatori dacă ştie unde este fata, doctorul Marcu a declarat că nu poate să spună, că nu se mai poate face nimic pentru ea. Ulterior, a revenit asupra tuturor declaraţiilor, spunând că a fabulat şi nimic din ceea ce a afirmat nu este adevărat, motivând că este labil psihic!
SMS-ul - alibiul perfect pentru o anchetă imperfectă
Fără prea multe explicaţii, doctorul Marcu a fost scos din cercul de suspecţi odată cu soluţia de clasare din 2014. În motivarea deciziei, magistraţii au invocat existenţa unui SMS trimis prietenului dispărutei:
“Puf nu fi suparat. Am plekat sa te acoper pe tn. Sunt bn la Buc lucrez la un club. Ast e tel la colega mea. Vb. cu mama si zi ca ma intorc cand se termina tot. Adina”.
În motivarea deciziei de clasare, procurorii au arătat: ”Mesajul a fost trimis de la numărul de telefon XXX. Din verificări a reieşit că această cartelă a fost cumpărată şi activată în luna decembrie 2012, însă a fost folosită doar pentru a trimite acest mesaj, în data de 18 martie 2013. În telefonul în care s-a introdus cartela nu au mai fost introduse alte cartele. Nu a putut fi identificată persoana care a achiziţionat această cartelă, însă s-a putut stabili că această cartelă a fost cumpărată din Bârlad, iar mesajul a fost trimis tot din Bârlad”.
De ce şi-ar fi cumpărat Adina în decembrie 2012 o cartela pe care să o folosească patru luni mai târziu? Sau, dacă era cartela vreunei colege, aşa cum se spune în mesaj, de ce respectiva n-a mai folosit niciodată acea cartelă? Şi de ce i-ar fi spus Adina prietenului ei că se află în Bucureşti, dacă mesajul a fost trimis din Bârlad?
Sunt întrebări la care părinţii fetei aşteaptă răspuns şi în ziua de astăzi. Ei sunt convinşi că respectivul mesaj a fost trimis de cel care are legătură cu dispariţia fetei lor, tocmai pentru a-i duce pe anchetatori pe o pistă greşită, iar expeditorul era în mod evident un apropiat al tinerei, care îi cunoştea stilul de scriere.
Doctorul Octavian Marcu a cunoscut-o pe Adriana Motaş în 2012, pe când avea doar 15 ani, fiindu-i pacientă. În timpul audierilor, a declarat procurorilor că a început să întreţină relaţii sexuale cu minora un an mai târziu, după ce a operat-o de apendicită.
Medicul a fost cercetat pentru act sexual cu minori, însă şi în acel dosar s-a dispus clasarea, procurorii incovând că medicul este condamnabil din punct de vedere deontologic, nu şi penal.
La nivel declarativ, toate aceste dosare sunt în lucru, iar poliţiştii desfăşoară cercetări sub directa coordonare a procurorilor. Practic, cu fiecare zi care trece, şansele ca aceste cazuri să se soluţioneze sunt tot mai mici.
Se încarcă comentariile...
