Turnu Severin: DARIUS ROAUĂ, judokanul care vrea să devină medic

Când era mic, îşi dorea să ajungă zidar. A mai crescut, iar acum visează la o carieră de medic, pentru că îşi doreşte să salveze cât mai multe vieţi.

Avea 7 ani când a intrat pentru prima oară în sala de antrenamente, la îndemnul tatălui său. „A fost emoţionant, pentru că nu cunoşteam pe nimeni. Mi-a fost şi un pic greu, dar până la urmă m-am obişnuit”, ne spune Darius.

Este un copil ambiţios, dovadă că fiecare meci câştigat îl bucură enorm, dar îl şi determină să muncească mai mult. „Îmi place să fac randori şi să fac tehnică. Mă bucur foarte mult când câştig fiecare meci la competiţii. Dar ştiu că trebuie să muncesc mai mult, pentru că dacă vreau să devin campion, trebuie să mă antrenez mai mult”, ne spune băiatul. În primele luni, a participat la competiţiile desfăşurate pe plan local.

Abia după aproape un an, a „trecut” şi la meciuri mai serioase, de genul celor de dincolo de Dunăre. „Cel mai greu este la sârbi, pentru că ei reuşesc să facă seoi-nage de pe genunchi. Lucrează mult mai mult, fac tehnică mult mai bine decât mine. Dar, încerc şi eu să fac la fel. Nu mă las, muncesc şi o să reuşesc până la urmă”, ne spune hotărât Darius Roauă. La ultimul concurs internaţional la care a participat, luna trecută, la Novi Sad, Darius a obţinut locul V, fiind foarte aproape de medalie şi podium.

„De doi ani, ne împărţim între şcoală şi antremente”
Dincolo de sala de antrenament, Darius este un copil emotiv, dar foarte ambiţios. „Plânge din orice. Dacă îi adresezi câteva cuvinte care îi par în regulă, plânge. Nu ştie să dea replică. Aşa e el de mic. E cuminte şi ambiţios. Îi place la judo. Dacă la început a acceptat să venim aici doar pentru că era iarnă şi nu prea avea alternativă, acum e o pasiune. E încântat, iar de doi ani, trebuie să ne împărţim între şcoală şi antrenament. Zi de zi, avem acelaşi program. Nu e foarte greu, dar oricum el nu mai are timp de alte activităţi, pentru că are un program fix: şcoală, scris, dormit, antrenament şi continuăm cu scrisul şi învăţatul”, spune Mihaela Roauă, mama băiatului.

Calităţile lui Darius sunt recunoscute şi de antrenorul său de judo. „Este un copil consecvent. Se joacă, desigur, ca orice copil, dar dacă ştii să vorbeşti cu el, se mobilizează foarte bine şi ştie să dea tot ce are mai bun în el. Eu sunt mulţumită de cum progresează, de ceea ce are până acum în palmares”, ne spune Lena Sterea.

Dacă pe termen scurt, Darius îşi doreşte să ajungă campion la judo, pe viitor, visează la o carieră în medicină, hotărât fiind să-şi ajute semenii. „Vreau să mă fac doctor, ca să ajut şi să salvez mulţi oameni, dar şi să-i apăr de ce-i rău”, ne mărturiseşte băiatul.       

Ai vreun idol?
D.R.: "Alina Dumitru, pentru că a făcut ceva măreţ în sportul românesc. Este campioana olimpică a României. Am chiar şi poze făcute cu ea, dar şi autografe. Aş vrea să particip şi eu la astfel de jocuri şi să şi câştig, dacă se poate şi o medalie".   

Crezi că e bine să faci sport, de mic?
D.R.: "Da, pentru că numai aşa creşti voinic şi sănătos. Sportul te ajută să devii mare şi puternic. Trebuie să faci multe exerciţii ca să ai forţă, iar ca să câştigi, trebuie să te şi antrenezi pe măsură. Nu să vii azi şi pe urmă să nu mai vii două săptămâni la sală".

Ce-i place?
D.R.: "Să scriu, să citesc (râde uitându-se la mama sa, pentru că ştie că are nevoie să fie împins de la spate) şi să iau calificative mari. La şcoală, îmi place matematica, pentru că e mai uşoară decât abecedarul".

Ce nu-i place?
D.R.: "Nu-mi place să mă cert sau să mă bat cu cineva. Prietenii sau colegii mă cam provoacă şi atunci mai ripostez şi eu. Dar, în general, nu-mi place scandalul şi nici bătaia".