Liderul Mişcării Legionare, judecat la Turnu Severin

Corneliu Zelea Codreanu

La Drobeta Turnu Severin a avut loc procesul liderului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. A fost un eveniment care a creat în epocă o stare de efervescenţă şi de interes cu totul deosebită.

Mişcarea Legionară  s-a născut ca o reacţie la politicianismul steril, care era o a doua natură a vieţii politice româneşti din perioada interbelică. Partidele istorice, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc s-au succedat la putere, guvernările au fost marcate de lupta sterilă pentru putere şi supremaţie în spaţiul politic, astfel încât aşteptările oamenilor de foarte multe ori au fost înşelate.

„Şi cum se întâmplă de obicei în astfel de situaţii, au audienţă curentele extremiste. La stânga au fost comuniştii, iar Mişcarea Legionară a ocupat extrema dreaptă a vieţii politice, având anumite origini bine istoriceşte determinate, în curentul politic servit de un A.C. Cuza, până la războiul mondial şi care evident a tot câştigat în audienţă pe măsură ce România se afunda tot mai mult în politicianism şi în lipsă de perspectivă. Mai cu seamă spre sfârşitul decenului al III-lea, după ce Corneliu Codrenu s-a despărţit de mentorul său, de A.C. Cuza şi personalitatea lui s-a distins prin mesianism, prin o pletoră de lozinci care câştigau foarte mult în mediile defavorizate ale societăţii, Mişcarea a câştigat şi evident a devenit de luat în seamă”, spune istoricul Tudor Răţoi.

A fost achitat la Turnu Severin

Mişcarea Legionară nu a câştigat în luptele politice parlamentare, însă era un curent care nu putea să fie ignorat. În anumite momente a fost însoţită şi de acte de violenţă, aşa cum s-a întâmplat în 1924 cu asasinatul  prefectului de Poliţie, Constantin Manciu la Iaşi, asasinat săvârşit chiar de Corneliu Codreanu şi care s-a terminat cu procesul celebru început mai întâi în Moldova, la Iaşi, mutat după aceea la Focşani şi în 1925 la Turnu Severin, unde a fost judecat „Căpitanul”, şeful Mişcării Legionare şi achitat până la urmă. A fost un eveniment care a creat în epocă o stare de efervescenţă şi de interes cu totul deosebită. Opinia publică a fost interesată, au fost nu numai ziarişti, dar şi partizani ai lui Codreanu, care s-au deplasat la Turnu Severin. Acestuia i s-a organizat o primire atentă, procesul a fost bine popularizat. A fost acuzat magistratul Titus Constantinescu cum că ar fi făcut în aşa fel încât Codreanu să fie achitat. Se pare însă că dovezile împotriva lui nu au fost suficient de convingătoare şi el a scăpat fără a fi sancţionat de lege, aşa cum s-ar fi cuvenit pentru fapta pe care o săvârşise la Iaşi.

Cuiburi de legionari

Mişcarea  Legionară a câştigat în aceşti ani mult şi în Mehedinţi. Practic, în majoritatea localităţilor, inclusiv în mediul rural,  s-au înfiinţat  aşa zise cuiburi legionare, adică acele nuclee care erau mai mult sau mai puţin influente în zonele respective şi care au făcut propagandă în jurul acestei mişcări.

„Din păcate noi nu putem să cunoaştem astăzi în adevărata lor dimensiune prezenţa acestor nuclee în localităţile judeţului întrucât după al doilea război mondial, prin anii 60, documentele de arhivă, care fuseseră preluate la Arhivele Naţionale şi transferate la Bucureşti, au fost duse în arhiva fostului Institut de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi acolo s-au constituit în fonduri arhivistice ad-hoc şi nu mai ştiu ce s-a întâmplat cu ele după 1990”

spune prof. dr. Tudor Răţoi, directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi.

Asasinatul lui Vorvoreanu

La 25 octombrie 1935 când a fost assinat la Drobeta Turnu Severin politicianul liberal Marius Vorvoreanu s-a speculat că în spatele acestei crime a fi stat legionarii. Cazul Vorvoreanu este însă unul nesoluţionat de justiţie pentru că nu s-au descoperit vinovaţii niciodată, deşi s-au făcut atunci arestări, a fost un proces care a durat o perioadă de câţiva ani la Tribunalul Mehedinţi şi mai apoi la Curtea de Apel Craiova. Cei care au fost consideraţi vinovaţi de asasinat au fost până la urmă achitaţi tot din lipsă de dovezi.

„Una dintre pistele care au condus cercetările spre o anumită direcţie viza asasinatul de factură legionară. Era foarte simplu ca să apară o asemenea teză întrucât asasinarea lui Vorvoreanu s-a întâmplat la doi ani după asasinarea lui I Gh.Duca în decembrie 1933 pe peronul gării din Sinaia. Marius Vorvoreanu fusese un apropiat în mehedinţi a lui I. Gh. Duca, care la un moment dat l-a dorit chiar la Bucureşti în aparatul guvernamental cât el îşi punea pe picioare Guvernul pe care avea însă să-l conducă foarte puţin timp. Şi s-a considerat că în calitate de descendent politic al lui I.Gh.Duca, Marius Vorvoreanu a fost şi el omorât de legionari”, explică istoricul Tudor Răţoi.

La putere, doar câteva luni

În Mehedinţi, legionarii au fost la putere pentru o scurtă perioadă, din septembrie 1940 până în ianuarie 1941. A fost numit un prefect legionar, Chişu Axente, care provenea dintr-o familie originară din Transilvania, o familie românească cunoscută, promotoare a mişcării naţionale româneşti şi care, la un moment dat, anumite ramuri ale ei au fost obligate să părăsească Transilvania. Unul din membrii acestei familii, Sever Chişu, s-a stabilit la Turnu Severin şi a avut doi fii, pe Tiberiu Axente, care a fost om politic liberal de o anumită anvergură în Mehedinţi, a fost senator al Partidului Naţional Liberal şi care a murit în 1928 în urma unei boli şi pe Chişu Axente, fratele care a împărtăşit politica legionară şi a fost prefect legionar din septembrie 1940 până în ianuarie 1941.

Citeşte şi:

Fotografii unice cu Corneliu Zelea Codreanu în boxa acuzaţiilor

Cum s-a folosit Corneliu Zelea Codreanu de propria nuntă ca să câştige capital politic