FOTO Cei mai frumoşi români. Cornel Stroescu, un fermier care ne arată calea spre succes

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cornel Stroescu
Cornel Stroescu

Povestea începe în anul 1992, când Cornel Stroescu, un tânăr plin de elan şi vise pleca în Germania doar cu hainele de pe el. Astăzi este unul dintre cei mai de succes agricultori din Mehedinţi. Cultivă mii de hectare de teren, iar secretele reuşitei lui au fost munca, un curaj nebun şi puterea de a schimba mentalităţi.

A plecat în Germania la 21 de ani, cu gândul că într-o zi se va întoarce în ţara sa. Nu i-a fost uşor printre străini, dar seriozitatea şi puterea de muncă l-au ajutat să răzbească printre germani. “Când am ajuns în Germania nu ştiam nici cum se spune DA, dar am muncit mult, am plecat de la munca de jos”, îşi aminteşte Cornel Stroescu. Cu timpul a pus bazele unei afaceri în domeniul auto, deschizând un atelier unde se produc piese pentru Mercedes, Audi şi alte mărci auto importante. Mulţi în situaţia sa nu s-ar mai fi întors România, însă nu a fost şi cazul lui. În 2005, a început să investească în agricultura românească, un domeniu cu multe duşuri scoţiene pe care le-a simţit din plin în cei de acum 9 ani de când a investit pentru prima dată în România. După ani de lucru în Germania, o ţară cu reguli şi multă seriozitate, în 2008 întreaga familie Stroescu s-a întors în România. Văzând că în ţara lui câmpurile stau pârloagă pârjolite de arşiţă, Cornel Stroescu s-a gândit să schimbe ceva.

A început cu două tractoare vechi

În 2005 a  început cu 100 de hectare arendate la Gârla Mare, a cumpărat două tractoare mai vechi, pentru care a plătit 3500 de euro. Apoi, a luat un plug şi  o semănătoare. „În 2010 am reuşit primele leasing-uri pentru utilaje şi în momentul de faţă am achiziţionat utilaje de peste 1.200.000 de euro, cele mai moderne utilaje de pe piaţă. Suntem în Uniunea Europeană, avem o piaţă comună şi trebuie să facem faţă, deşi noi avem o subvenţie de trei ori mai mică în comparaţie cu Franţa, Germania”, spune fermierul.

„Haideţi să schimbăm ceva!”

Acesta parte să fie şi laitmotivul vieţii unui român care s-a ridicat din nimic, de undeva dintr-o localitate de la ţară şi este pe punctul să construiască ceva cu adevărat trainic în această Românie a haosului şi pierzaniei. În discuţiile purtate Cornel Stroescu repetă mereu, trebuie să schimbăm ceva, trebuie să schimbăm oameni, să schimbăm mentalităţi. Pare o luptă cu morile de vânt, dar Cornel Stroescu crede, un crez care vine parcă din biblicul, “crede şi nu cerceta”. În 2007 când cultiva primele suprafeţe mai mari, agricultura era lovită şi de o secetă cumplită.

“Am fost tentat de multe ori să renunţ, odată chiar am plecat de la Gârla Mare, acolo unde avem ferma, dar m-am întors. Mi-am spus, de ce să mă dau bătut? Anul 2007 a fost unul cumplit, după ce am strâns recolta nu ne-am ales cu mai nimic. Le-am dat celor care ne-au arendat terenurile ceea ce stabilisem, am ieşit chiar şi în pierdere, dar am continuat. Satisfacţia mea a fost mulţumirea oamenilor. Astăzi avem la Gârla Mare peste 1600 de hectare de teren”

spune Cornel Stroescu.

Irigaţiile, un proiect ambiţios

Cel mai ambiţios proiest al lui Cornel Stroescu sunt irigaţiile, vitale pentru dezvoltarea agriculturii în sudul judeţului Mehedinţi: “Nu fac irigaţii doar pentru mine, le facem pentru tot sudul judeţului. Aici se poate face agricultură adevărată, agricultură de performanţă. Am fost de nenumărate ori la Ministerul Agriculturii, trebuie să mişcăm lucrurile. Nu cred, sunt convins că se poate. Oamenii trebuie să înţeleagă că pământul nu trebuie să rămână nelucrat. Străinii exact asta vor, ei să producă, noi să cumpărăm. (…) Vin dintr-un sistem, cel german, în care impozitele sunt plătite cu stricteţe. La noi sunt o mare problemă. Eu de exemplu trec fiecare sumă prin contabilitate, pentru că am nevoie de sume reale. Băncile cu care lucrez doar în funcţie de sume reale mă finanţează şi fără bancă nu poţi să faci agricultură de performanţă. Ne plângem că sistemul de sănătate e la pământ, dar dacă nimeni nu-şi plăteşte dările, de unde bani să-l finanţăm? În Gemania nu se întâmplă aceste lucruri, să cultivi sute de hectare de teren şi să nu plătelti impozite aşa cum este la noi în România”.

Fermă de găini ouătoare la Bistriţa

În 2012, Cornel Stroescu a mai demarat o investiţie. Este vorba de o fermă de găini ouătoare în satul Bistriţa. Familia a preluat o fermă construită prin fonduri SAPARD, dar care intrase în insolvenţă. Hala a fost modernizată, au fost introduce echipamente de ultimă generaţie, totul, de la temperatură, hrană, apă şi medicaţie fiind controlat electronic cu o simplă apăsare pe buton. Ferma a fost populată cu 10.000 de păsări, care astăzi fac zilnic aproape 10.000 de ouă. La numai un an după ce a deschis prima fermă de găini ouătoare din Mehedinţi, administratorul acesteia şi-a extins afacerea deschizând o a doua hală cu o capacitate de 8500 de păsări. “Nu este uşor să pui pe picioare o asemenea afacere, dar este una profitabilă, la un an după ce am preluat această afacere am reuşit acum să contruiesc o a doua hală pentru care am cheltuit 310.000 de euro. Pe piaţa din România este necesar de ouă, dar important este să faci calitate, iar la noi la ferma de la Bistriţa găinile noastre sunt crescute la sol”, ne spune Cornel Stroescu. Aşa se face că pentru viitor, fermierul este ferm convins că va semna un contract cu Germania, unde sunt căutate numai ouă produse de găini crescute la sol. Şi în momentul de faţă jumătate din producţie este valorificată pe piaţa din Germania, iar cealaltă jumătate în Mehedinţi. În 2014 şi-a propus să mai construiască alte două hale, iar în trei ani să ajungă la o capacitate de 10 hale.

Un siloz la Gârla Mare

În scurt timp va finaliza un alt proiect ambiţios, construcţia unui siloz de 8000 de tone la Gârla Mare, pe fonduri europene. Dar pentru că banii europeni vin abia la finele construcţiei, Stroescu a accesat un credit din Germania de 1.200.000 de euro. “Atunci când m-am apucat de acest siloz unii m-au crezut nebun. Au spus că este imposibil să-l fac, şi iată că este aproape gata. Un siloz de 8000 de tone, în care vom strânge parte din producţia de cereale a oamenilor din sudul Mehedinţiului. Sigur, eu am de câştigat, dar când l-am proiectat nu m-am gândit doar la mine. M-am gândit şi la oamenii care cultivă pământul, muncesc de dimineaţa până seara şi nu au cui vinde recolta. Agricultura trebuie să-ţi placă, dacă nu o faci din inimă nu realizezi nimic. Eu sunt astăzi pe teren, mâine sunt la bancă, poimâine la Bucureşti. Pentru mine singura satifcaţie este atunci când văd că iese ceva din mâinile mele”, spune Cornel Stroescu. Şi proiectele tenacelui fermier nu se opresc aici, pentru viitor dorind să construiască un depozit de legume-fructe şi o fabrică de procesare.

Citiţi şi:

FOTO Cei mai frumoşi români. Inginerul Emil Godeanu a inventat un aparat care va revoluţiona chirurgia

FOTO Cei mai frumoşi români. Cosmin şi Marian Maliţa, gimnaştii reşiţeni care strălucesc la Cirque du Soleil

Cei mai frumoşi români. Poliţistul Florin Bolosin a înfiat doi copii şi s-a luptat pentru pruncul lepădat în ghenă

Cei mai frumoşi români. Mii de nevăzători „văd“ filme datorită lui Mircea Bucur, care şi-a pierdut vederea de tânăr

Vă mai recomandăm şi:

Invazia românilor în Germania: specialişti în producerea pieselor pentru maşini de lux

Afacere de succes, după model german, la Bistriţa-Mehedinţi

E vremea recoltatului. Producţie dublă de grâu la Gârla Mare

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite