Cum încalcă pescarii prohibiţia: „La cât e kilogramul de icre de ştiucă, trebuie să fiu nebun să o arunc înapoi. Oricum intră în altă plasă“

0
0
Pescari din Deltă FOTO Mălin Muşatescu
Pescari din Deltă FOTO Mălin Muşatescu

Resursa piscicolă din ce în ce mai săracă în apele Deltei Dunării i-a făcut pe localnici, cei care depind întru totul de ceea ce prind în undiţă, să nu mai respecte perioada de prohibiţie

Fostul guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Mălin Muşatescu dezvăluie că peştele a devenit un lux chiar în această zonă, puţini fiind cei care îşi mai permit să-l mănânce zilnic sau să trăiască de pe urma acestei îndeletniciri, aşa cum au moştenit de la părinţi şi bunici. 

În perioada în care era prohibiţie la ştiucă, respectiv 1 februarie - 15 martie 2022, un pescar din Dunăvăţul de Jos i-a povestit care sunt problemele cu care se confruntă oamenii locului şi de ce sunt nevoiţi să braconeze. Omul, pescar din tată în fiu, i-a mărturisit că, atunci când prinde o ştiucă în plasă, nu-i mai dă drumul în apă, chiar dacă este perioada de prohibiţie. „La cât e kilul de icre, trebuie să fiu nebun să o arunc înapoi. Oricum intră în altă plasă“, a spus pescarul. 

Un kilogram de icre de ştiucă a ajuns la 500 de lei, preţ dat de pescar la barcă. La mâna a doua, el urcă vertiginos, uneori chiar se dublează. Icrele de ştiucă, dar şi cele de crap şi somn merg pe piaţa neagră din satul pescăresc. Doritorii de astfel de produse de lux aşteaptă uneori chiar şi câteva zile până când pescarul reuşeşte să onoreze comanda. „Chiar şi cu 500 de lei kilogramul, trebuie să stai la rând. Dacă mai apuci“, spune Mălin Muşatescu, care recunoaşte faptul că ştiuca a ajuns o raritate în Delta Dunării.

Carasul a devenit un peşte de lux 

Şi carasul a devenit un peşte de lux în Delta Dunării. La cherhana, un kilogram de peşte din această specie se vinde cu opt lei, numai că la acest preţ pescarul iese în pierdere, tot opt lei fiind şi preţul litrului de carburant. El are nevoie de 30 de litri de benzină ca să meargă la locul unde are sculele, în fiecare zi. Sunt perioade în care îşi acoperă cheltuielile, dar, de multe ori, iese în pagubă. „Azi, de pildă, a fost o zi bună, am luat cam 200 de kile de peşte, numai caras, că doar ăsta mai e în baltă....“, a spus pescarul.

Carasul este o specie invazivă, apărută în Deltă prin anii ’70. Cum nu a avut un prădător de temut, s-a dezvoltat în acest ecosistem şi a eliminat caracuda şi linul. În prezent, explică fostul guvernator, carasul este principalul peşte care se predă la cherhanale. Ştiuca, somnul sau crapul, atunci când sunt prinşi în plasele pescarilor, de cele mai multe ori sub dimensiunile legale, ajung pe piaţa neagră la pensiuni. Dacă în urmă cu câţiva ani kilogramul de caras se vindea pensiunilor cu preţuri cuprinse între 0,75 – 1,5 lei, acum, preţul a urcat la opt lei pe kilogram.

„Pescarul e în barcă cu propria conştiinţă, nu cu organul de control“

În vreme ce pescarii reclamă colmatarea canalelor pentru dezastrul piscicol, autorităţile dau vina pe braconaj. Gabriel Marinov, actualul guvernator al Rezervaţiei Delta Dunării, spune că  pescarul se află în barcă cu propria lui conştiinţă, nu cu organul de control. „Când îl prindem, este sancţionat. El riscă nu doar o amendă, ci şi confiscarea bărcii, a motorului. Şi în acest weekend au avut loc controale pe teritoriul rezervaţiei şi s-au dat amenzi“, spune Marinov.

În Delta Dunării sunt înregistraţi 1.200 de pescari comerciali. Aceştia au alocată o cotă de peşte pe care trebui să o predea cherhanalelor, în funcţie de zona sau zonele în care îşi desfăşoară activitatea. „După ce îşi îndeplinesc cota de 70%, ei pescuiesc pentru nevoile proprii sau alte nevoi. Surplusul nu îl dau tot la cherhanale, întrucât îl pot valorifica direct la pensiuni la un preţ mai mare“, explică guvernatorul. Gabriel Marinov crede că, dacă este să vorbim în procente, proporţia este de 1/ 15, adică un kilogram de peşte capturat este declarat şi fiscalizat, iar restul nu.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Vlad Leu, cineast: „Ruşii din Odessa ascultau Radio Vacanţa. Acolo, muzica occidentală era interzisă“. Cum s-au pus bazele postului de radio estival

Minele au fost un pericol şi după cel de-al Doilea Război Mondial. „Copiii mergeam la spărtură să facem baie“

Mai multe - Tulcea

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite