Primul oraş cu zero deşeuri, o „gogoaşă” pentru care s-au cheltuit de 200 de ori mai puţini bani decât ar fi trebuit

O expertiză realizată într-un proces dintre Primăria Timişoara şi Retim, dar şi un document emis de municipalitate în cadrul procesului, scot la iveală detalii foarte interesante despre modul în care s-a derulat afacerea de gestionare a deşeurilor din Timişoara. „Adevărul” prezintă astăzi rezultatul unei expertize care arată că Retim s-a angajat să cheltuie aproape 20 de milioane pentru o staţie de compostare, dar a cheltuit doar 90.000 de euro.

Deţinută de Consilul Local Timişoara (50 la sută) şi o firmă germană (50 la sută), societatea de salubritate din Timişoara Retim SA, este în proces cu Primăria Timişoara în mai multe dosare aflate pe rolul instanţei, totul pornind de la  faptul că Retim nu a respectat planul de investiţii asumat în 2006, la atribuirea contractului de gestiune a deşeurilor. Mai exact, Retim trebuia să realizeze iniţial până în 2010, iar mai apoi până în 2014 o staţie de compostare a deşeurilor. Ca urmare a nerealizării investiţiei, contractul de gestiune a deşeurilor dintre Retim şi Primăria Timişiara a fost prelungit, doar până în 2018. În cazul realizării investiţiei, contractul s-ar fi prelungit, în 2014 cu 25 de ani.

Odată cu ratarea prelungirii contractului pe o perioadă de 25 de ani, Retim a deschis un proces în care i-a solicitat Primăriei Timişoara plata unei sume de peste 360.000 de euro, invocând că banii au fost cheltuiţi pentru realizarea investiţiei care nu s-a mai concretizat. Retim şi-a justificat cererea susţinând că investiţia nu s-a realizat din cauza Primăriei Timişoara.

O expertiză comandată în cadrul acestui proces şi intrată în posesia „Adevărul” scoate la iveală faptul că, deşi, Retim ar fi trebuit, conform planului de investiţii asumat prin contract, să realizeze până în 2010 staţia de compostare a deşeurilor, societatea de salubritate nu a cheltuit până în 2011 niciun leu pentru realizarea acestei investiţii.

Cu toate acestea, sub pretextul unor cheltuieli realizate în afara planului de invesitiţii şi a regândirii strategiei de gestionare a deşeurilor, prin transformarea proiectului staţiei de compostare dintr-o staţie deschisă, într-una închisă, termenul de realizare a investiţiei estimate la aproape 20 de milioane de euro a fost prelungit până în februarie 2014. Aceasta era data până la care Retim ar fi trebuit să realizeze investiţia asumată prin contract.

Conform expertizei intrate în posesia „Adevărul”, Retim a cheltuit până la data la care ar fi trebuit să predea investiţia, promisă sub sloganul „Timişoara, primul oraş fără zero deşeuri”, suma de 408.009 lei (aproximativ 90.600 de euro), ceea ce înseamnă o sumă de 218 ori mai mică decât suma de 19.798.550 euro, cât s-a angajat Retim să investească.

De altfel, expertiza realizată în procesul dintre Primăria Timişoara şi Retim mai arată că în total, Retim a investit pentru realizarea staţiei de compostare suma de 1,7 milioane lei, dar cea mai mare parte din sumă, 1,3 milioane a fost investită după data la care investiţia trebuia finalizată, când Retim a pierdut deja prelungirea contractului pe o perioadă de 25 de ani.

Unul dintre obiectivele expertizei a fost şi acela de a stabili dacă staţia de compostare închisă asumată de Retim putea fi realizată. Expertiza arată că în perioada 2007 – 2014, Retim a avut un profit brut de 81,6 milioane lei. Raportat la cursul lei/euro de la data depunerii memoriului tehnico-economic, expertiza a stabilit că valoarea investiţiei ar fi fost de 81,7 milioane lei, concluzionându-se astfel că profitul realizat de Retim în perioada 2007 – 2014 permitea realizarea staţiei de compostare în proporţie de 99,8 la sută.

La solicitarea „Adevărul”, Retim a refuzat să comenteze rezultatul expertizei realizate în procesul dintre societate şi Primăria Timişoara.