Pe ce afaceri îşi bazează bugetul Mitropolia Banatului
0
Pe lângă donaţiile credincioşilor, cea mai importantă unitate de organizaţie administrativă bisericească din vestul ţării face bani şi din câteva afaceri prospere, mai ales datorită scutirii pe care cultele o au la plata taxelor către stat.
Mitropolia Banatului are în subordine o fabrică de lumânări, o tipografie, librării, magazine în care se vând obiecte de cult şi chiar o croitorie. Cea mai de succes întreprindere este cu siguranţă producţia de lumânări, mai ales că parohiile din judeţ au obligaţia de a achiziţiona lumânări doar de la fabrica Mitropoliei. Conform site-ului "Opinia Timişoarei", în 2010 Mitropolia a vândut aproximativ 10 milioane de lumânări.
O altă afacere de succes este tipografia Mitropoliei. Pe lângă publicaţia bilunară "Învierea", aici se mai tipăreşte şi revista mitropolitană "Altarul Banatului", cu apariţie trimestrială, dar şi calendare ortodoxe, de la cele de perete până la cele de birou. În plus, aici au mai fost tipărite în trecut şi calendarele Arhiepiscopiei Aradului şi Episcopiei Oradiei, comenzile de la episcopii din alte zone nefiind ceva ieşit din comun. Tipografia Mitropoliei mai tipăreşte şi cărţi religioase şi de rugăciuni.
Sub "umbrela" Arhiepiscopiei Timişoarei se află şi o afacere mai puţin obişnunită. Prin intermediul unei pagini de internet, www.orthodoxmall.eu, sunt comercializate veşminte preoţeşti, lucrate de câteva măicuţe la o mănăstire din judeţul Timiş, iar valoarea unui astfel de produs ajunge chiar şi la câteva mii de lei.
Conform ultimului raport anual publicat pe site-ul instituţiei, Mitropolia a înregistrat la sfârşitul anului 2009 un excedent de 5.163.510 lei, iar veniturile totale pentru anul 2010 se apropiau de 4 milioane de lei.
Pe lângă aceste afaceri, Mitropolia mai are în grijă şi un patrimoniu cultural de valoare inestimabilă. Colecţia de artă bisericească veche a Arhiepiscopiei Timişoarei, aflată în subsolul Catedralei Mitropolitane din Timişoara adăposteşte aproape 1.000 de piese, printre care un însemnat număr de icoane pe lemn, pe sticlă şi pânză, obiecte de cult brodate, sculptate sau lucrate în metal şi un important fond de carte veche religioasă. Toate provin din biserici bănăţene şi datează din secolele XIV, XVI, XVII şi XIX. O colecţie de artă bisericească veche se găseşte şi în incinta Protopopiatului din Lugoj.
În plus, pe întreg cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei sunt 23 biserici de lemn declarate monumente istorice, potrivit listei monumentelor istorice din 2004. Cele mai multe dintre ele, 16, se află în zona Făgetului, considerată o adevărată Bucovină a Banatului.
Se încarcă comentariile...
