Video Magistralele din vest intră în epoca vitezei. Peste 300 de kilometri de căi ferate construite pentru trenuri rapide
0Regiunea istorică a Banatului intră într-o nouă epocă a transporturilor feroviare. Două căi ferate care însumează peste 300 de kilometri, legând principalele orașe din vestul României, se află în șantier, având termene de finalizare în anii 2026–2027.

La peste un secol și jumătate de la construcția primelor căi ferate din vestul României, infrastructura feroviară a regiunii intră într-o nouă etapă.
Epoca vitezei în transporturile feroviare
Principalele linii sunt modernizate cu fonduri europene pentru ca trenurile să poată circula cu viteze de până la 160 de kilometri pe oră. Două magistrale care însumează peste 300 de kilometri se află în șantier, având termene estimate de finalizare în anii 2026–2027.
Potrivit celui mai recent raport privind stadiul lucrărilor la căile ferate Caransebeș – Lugoj – Timișoara – Arad și Arad (km 614) – Simeria, aproape trei sferturi din traseele acestora ar trebui finalizate în acest an. Însă, în ultimii ani, în special în cazul căii ferate Arad – Simeria, termenele au fost frecvent prelungite din cauza întârzierilor acumulate de constructori.
Construită în urmă cu un secol și jumătate, calea ferată Caransebeș – Lugoj – Timișoara – Arad, în lungime de 162 de kilometri, leagă principalele orașe ale regiunii istorice a Banatului românesc. Primul său tronson, Timișoara – Arad, a fost inaugurat în 1871, iar linia Caransebeș – Timișoara, în 1876.
În 2022, magistrala a intrat în șantier, printr-un proiect estimat la aproape nouă miliarde de lei, finanțat cu fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. După finalizarea lucrărilor la cele patru segmente ale sale, trenurile de călători vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h, iar cele de marfă cu până la 120 km/h.

În aprilie 2025, în stația CFR Lugoj, a fost deschis traficul pe primul segment de cale ferată modernizată de pe tronsonul Lugoj – Timișoara, parte a acestei linii. Dacă termenele estimate de CFR sunt respectate, 122 de kilometri ar trebui finalizați în 2026, iar 40 de kilometri în anul următor.
Stadiul lucrărilor pe magistrala Banatului
Lotul 1 Caransebeș – Lugoj, în lungime de 40 de kilometri, este realizat de asocierea Rail Works, lider SC Alstom Transport SA. Contractul a fost semnat la 15 ianuarie 2024, iar termenul estimat de finalizare este iulie 2027. Valoarea investiției se ridică la 1.344 milioane lei. Stadiul fizic al lucrărilor este de 7,26 la sută, arată raportul publicat de CFR.









Lotul 2, între Lugoj și Timișoara Est, are o lungime de 54 de kilometri și este construit de FCC Construcción SA. Contractul a fost semnat la 28 decembrie 2022, cu termen estimat pentru finalizarea primei etape în august 2026. Valoarea investiției este de 1.916 milioane lei. Progresul fizic a ajuns la 60 la sută, potrivit CFR.
Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj, cu o lungime de 14 kilometri, este realizat de asocierea WEBUILD S.p.A. – Partecipazioni Italia S.p.A. – SALCEF S.p.A. Contractul a fost semnat la 5 decembrie 2022, iar termenul estimat de finalizare este iunie 2026. Valoarea lucrărilor este de 1.440 milioane lei, iar stadiul fizic a ajuns la 18 la sută.
Lotul 4 Ronaț Triaj – Arad, în lungime de 55 de kilometri, este realizat de asocierea WEBUILD S.p.A. – Partecipazioni Italia S.p.A. – SALCEF S.p.A. Contractul a fost semnat la 16 decembrie 2022, cu termen estimat de finalizare în iunie 2026. Valoarea investiției este de 2.184 milioane lei, iar progresul fizic al lucrărilor este de 27 la sută.
Calea ferată Simeria - Arad, așteptată în 2026 - 2027
Calea ferată Arad – Simeria – Alba Iulia a fost numită în trecut „Prima Cale Ferată Ardeleană”, după compania care i-a început construcția la mijlocul secolului al XIX-lea. Magistrala de pe Valea Mureșului a fost inaugurată în 1868, însă lucrările de modernizare a liniei Arad – Simeria, în lungime de 141 de kilometri, o vor transforma într-unul dintre cele mai rapide și mai sigure trasee feroviare din România. Investiția totală, finanțată de statul român și Uniunea Europeană, depășește două miliarde de euro.
În 2017 au început lucrările la cele patru tronsoane ale magistralei feroviare care leagă județele Hunedoara și Arad. Proiectul vizează modernizarea infrastructurii și reconfigurarea traseului, astfel încât viteza de circulație a trenurilor să poată crește până la 160 de kilometri pe oră. Au fost mărite lungimea și raza curbelor, unele curbe fiind eliminate, a fost crescută stabilitatea terasamentelor, iar nivelul liniei ferate în zonele inundabile a fost ridicat.
Planurile au cuprins construcția a 60 de kilometri de traseu complet nou între Simeria și Arad, realizarea unor tuneluri și ridicarea a nouă poduri peste Mureș, față de unul singur existent pe vechiul traseu, la Brănișca.
De asemenea, nouă stații de cale ferată vor fi modernizate. Lucrările la Gara Simeria, construită în anii 1900, au ajuns la final. În schimb, clădirea de călători a stației CFR Deva a fost demolată fără autorizațiile necesare, iar lucrările la noua gară nu au mai început, șansele de finalizare până în 2027 fiind extrem de reduse.
La aproape un deceniu de la începerea lucrărilor, niciunul dintre cele patru loturi nu este finalizat complet. În 2025, șantierul a înregistrat două premiere. Conform estimărilor publicate de CFR, aproximativ 119 kilometri au termen de finalizare în 2026, iar 22 de kilometri în 2027.
Stadiul lucrărilor pe magistrala de pe Valea Mureșului
Subtronsonul 2a, cu o lungime de 42 de kilometri, este realizat de Asocierea Webuild – FCC – Salcef – Hitachi Rail (lot 2a). Contractul a fost semnat la 27 iulie 2017, având în prezent termenul estimat de finalizare în martie 2026. Valoarea investiției este de 2.065 milioane lei, iar progresul fizic a ajuns la 97 la sută. Pe acest tronson au fost efectuate recepții pentru majoritatea lucrărilor.
Subtronsonul 2b Bârzava – Ilteu, în lungime de 36,04 kilometri, este executat de aceeași asociere (lot 2b). Contractul a fost semnat la 27 iulie 2017, iar termenul estimat de finalizare este aprilie 2026. Valoarea lucrărilor este de 2.295,12 milioane lei, iar progresul fizic a ajuns la 96 la sută. În 2025 au fost recepționate mai multe părți din proiect, printre care segmentul de 16 kilometri dintre Bârzava și Vărădia (județul Arad), care include Tunelul Bata (603 metri).

Subtronsonul 2c, între Ilteu și Gurasada, are o lungime de 22 de kilometri și este realizat de Asocierea RailWorks. Contractul a fost semnat la 4 decembrie 2017, cu termen estimat de finalizare în iulie 2027. Valoarea investiției este de 1.909 milioane lei, iar stadiul fizic este de 81 la sută. Pe unele segmente, precum Gurasada – Câmpuri Surduc, lucrările au fost recepționate, însă finalizarea este întârziată pe un sector dificil de pe malul stâng al Mureșului, care prevede construcția a 1,2 kilometri de tuneluri.
Tronsonul 3, între Gurasada și Simeria, are o lungime de 41 de kilometri și este executat de asocierea FCC Construcción S.A. – Webuild S.p.A. – Contratas y Ventas S.A. Contractul a fost semnat la 3 octombrie 2017, iar termenul estimat de finalizare este august 2026. Valoarea investiției este de 3.445,60 milioane lei, iar progresul fizic al lucrărilor este de 88 la sută. Din noiembrie 2025, a fost deschisă circulația pe firul I al unui tronson de șase kilometri construit de la zero pe un traseu complet nou, care include trei poduri peste râul Mureș, cu o lungime totală de 1,3 kilometri.
Cele mai vechi căi ferate din România
Primele căi ferate de pe teritoriul României au fost construite la mijlocul secolului al XIX-lea, în regiunea istorică a Banatului. Cea mai veche dintre ele, Oravița – Răcășdia – Iam (27 de kilometri), a fost inaugurată în 1856, fiind folosită în special pentru transportul cărbunelui de calitate excepțională (antracit), extras din Mina Anina (Caraș-Severin), spre portul dunărean Baziaș.
În anii următori, rețeaua feroviară din vestul și sud-vestul României a fost extinsă, începând din Timișoara, cu construcția căilor ferate Seghedin – Jimbolia – Timișoara (114 kilometri) și Timișoara – Stamora Moravița – Jasenova (94 kilometri), realizate în 1858. În următoarele două decenii, Timișoara a devenit nodul central al rețelei feroviare din regiune, fiind conectată cu orașele Seghedin, Arad, Oravița, Baziaș, Lugoj, Caransebeș și Orșova, iar prin acestea cu Budapesta, Viena și Belgrad.

Prima cale ferată care lega regiunile istorice ale Banatului și Ardealului a fost inaugurată în ziua de Crăciun a anului 1868. Atunci, primul tren plecat din Arad a ajuns la Alba Iulia, traversând Valea Mureșului pe un traseu de 211 kilometri. Legătura feroviară dintre Banat și România a fost realizată din 1879, prin linia Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Orșova – Vârciorova (Porțile de Fier), conectată la magistrala București – Vârciorova.
Cea mai veche cale ferată montană, încă funcțională, de pe actualul teritoriu al României a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea, în Munții Banatului, pentru a lega orașele miniere Oravița și Anina. A fost deschisă traficului în jurul anului 1863, pe un traseu de 33 de kilometri, dintre care mai mult de 20 de kilometri au presupus străpungeri de dealuri, construcția a 10 viaducte cu o lungime totală de 843 de metri și a 14 tuneluri, însumând 2.084 de metri.




























Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, rețeaua feroviară din vestul țării avea peste 1.000 de kilometri și continua să se extindă, devenind, înainte de Primul Război Mondial, una dintre cele mai dense din Europa.
„Nu existau în Banat localități aflate la o depărtare mai mare de 10 kilometri față de o linie ferată. Rețeaua feroviară era mai deasă în vestul Banatului”, informa istoricul Dumitru P. Ionescu, în lucrarea „Construcția căilor ferate din Banat” (1988).























































