Imagini uluitoare, dintr-un balon, cu cercul perfect de la Şandra. Satul a fost construit iniţial în jurul bisericii
0
Imaginile aeriene cu localitatea Şandra, aflată nu departe de Timişoara, scoate la iveală ingeniozitatea administraţiei din acele vremuri, care a realizat un cerc perfect în jurul bisericii romano-catolice.
Charlottenburg din judeţul Timiş este singurul sat rotund din România, realizat de coloniştii germani în 1771. Puţină lume însă ştie că a mai existat un sat rotund în Banat. Iniţial şi Şandra - localitate aflată la 34 kilometri de Timişoara, la 32 kilometri de graniţa cu Serbia şi 36 kilometri de graniţa cu Ungaria - a fost un sat rotund.
Construcţiile ulterioare au mărit localitatea, aşezământului fiind făcut după canoanele aşezărilor din Imperiul Austro-Ungar, cu străzi drepte şi perpendiculare.
Fotografiile realizate din Ballonny - singurul balon cu aer cald din zona de vest, scoate la iveală cercul perfect realizat în jurul bisericii romano-catolice.
Satul a luat fiinţă în anul 1833 sub denumirea de Sándorháza – „casa lui Şandor”- după numele episcopului romano-catolic de Zagreb, Alagovics Sandor, care era proprietarul terenurilor din această zonă.
Episcopul a semnat la 1 ianuarie un contract prin care permitea celor 140 de familii de germani provenite din localităţile învecinate să se aşeze pe teritoriul lui şi să înfiinţeze localitatea care avea să-i poarte numele.
Din totalul de 146 de loturi de casă delimitate, erau 101 case de agricultori, 38 de case mici fără teren, parohia şi două case ale parohiei, un birt şi două mori.
Au venit circa 700 de persoane din Carani, Cenad, Comloşu Mic, Grabaţ, Iecea Mică, Lovrin, Nakovo (astăzi în Serbia), Nerău, Niţchidorf, Sânnicolau Mare, Tomnatic, Variaş şi Vizejdia.
În 1839 se mută aici alţi germani, maghiari şi slovaci, toţi catolici, aduşi de la Variaş, Sânandrei, Gottlob, Bulgăruş, Lenauheim, Biled, Iecea Mare.
În 1842 existau deja 1.231 de locuitori. În 1839 este construită prima şcoală, iar în 1839 satul e numit de oficial Sándorháza.
Stema dintre cele două turnuri ale bisericii este a episcopului de Zagreb, care i-a sprijinit pe şvabi să întemeieze satul. Acesta le-a construit lăcaşul de cult, drept pentru care stema lui ecleziastică, cu pălăria specifică heraldicii bisericeşti catolice, este aşezată între cele două turnuri.
În ultimii doi ani biserica a fost renovată din contribuţia Episcopiei de Timişoara, a germanilor din Şandra plecaţi în străinătate şi a comunităţii locale.
Comuna Şandra a fost înfiinţată prin Legea nr.54/2004, desprinzându-se de comuna Biled, şi având în administrare şi satul Uihei.
În 1945 sunt deportaţi 174 de etnici germani din Şandra în Uniunea Sovietică, iar 48 de persoane sunt deportate în Bărăgan. În 2002, comuna Şandra - reînfiinţată prin desprinderea de comuna Biled, avea un număr de 2808 locuitori.
Citeşte şi:
FOTO Pensiunile din Timiş care încearcă să păstreze aroma satelor şvăbeşti de altădată
Povestea ultimului neamţ din satul rotund Charlottenburg GALERIE FOTO
Sărbătoare mare în satul Tirol: 200 de ani de la aşezarea coloniştilor austrieci în Banat GALERIE FOTO
Satul Lindenfeld, care nu mai are locuitori din 1998, renaşte din propria-i cenuşă GALERIE FOTO
FOTO Ţinutul Cehesc din Banat: O enclavă care se încăpăţânează să supravieţuiască istoriei
Se încarcă comentariile...
