Gastronomie franco-oltenească „a la Brâncuși” pusă în operă la Timișoara. Meniu este cu totul special FOTO
0Cu ocazia expoziției „Brâncuși” de la Muzeul de Artă din Timișoara, un celebru restaurant din centrul Timișoarei a făcut o mișcare de marketing cel puțin interesantă. A pregătit un mediu franco-oltenesc, pentru a scoate în evidență influențele celui mai important sculptor român.
Modalitate cu totul inedită de a marca prezența la Timișoara a unei părți importante a operei marelui artist Constantin Brâncuși. Animați de evenimentul special, Remus Tomici și Eusebiu Lăcătușu, bucătarii șefi ai unui cunoscut restaurant din centrul Timișoarei, au creat un meniu care adună gusturile și ingredientele din Oltenia lui Brâncuși și le oferă desăvârșirea prin pregătirea în tehnică franțuzească.
Ideea de „fusion” gastronomic franco-oltenesc se numește„Atelier Brâncuși” și adună cinci preparate care poartă numele unor lucrări ale marelui sculptor. Și nu doar că le poartă numele, ci chiar încearcă să amintească vizual de acestea.
Legătura cu marele artist este cât se poate de evidentă: Constantin Brâncuși s-a născut la Hobița, în Gorj, a trăit la Craiova și București, apoi a plecat pe jos la Paris, prin Viena și Munchen. La Paris a fost desăvârșită, de fapt, partea cea mai importantă a operei impresionatului sculptor, revendicat în egală măsură de cultura română și de cea franceză.
„Ideea creării acestui meniu a venit în urmă cu aproximativ trei luni de zile. Am discutat cu marketingul firmei și am stabilit ca, odată cu deschiderea expoziției Brâncuși la Timișoara, să venim și noi cu lucruri inedite. Ne-am inspirat din lucrările lui Brâncuși, din viața lui Brâncuși. Aranjamentul în farfurie este aproximativ cât am putut să respectăm lucrările artistului. Ca materii prime, sunt atât cu specific românesc, cât și cu specific franțuzesc. Există un preparat 100 la sută franțuzesc, în ideea că Brâncuși a trăit perioada sa de glorie la Paris. Dar avem și mămăligă. Am combinat un piept de gâscă afumat cu o mămăligă oltenească și cu sos de prune. Brâncuși a fost un mare amator de mămăligă, mânca și la Paris”, a declarat Remus Tomici.
Cinci preparate în meniul „Brâncuși"
Se folosesc atât ingrediente locale, cât şi franţuzeşti, iar prezentarea e inedită, pentru că se pot vedea asemănări cu detalii ale capodoperelor brâncușiene. Meniul este compus din Masa Tăcerii, Măiastra, Poarta Sărutului, Regele Regilor și Cumințenia Pământului.
„La Masa Tăcerii avem tartine cu piept de gâscă afumată pe pat de mămăligă prăjită și chipsuri de praz, cu dulceață de prune afumate. E inspirat din opera din 1935, care se află la Târgu Jiu. Al doilea preparat, Măiastra în văzduh, lucrare din 1910, aflată la New York, este terină de foie gras cu dulceață de ceapă roșie și merișoare, precum și piure de mango. Al treilea este Poarta Sărutului, lucrare din 1935, tot de la Târgu Jiu: e un file de păstrăv parfumat cu ghimbir și ierburi aromatice, gătit la aburi, boțuri de cartofi cu turmeric și pătrunjel, și un sos de lămâie cu portocale. Regele Regilor e sută la sută franțuzesc. E un tournedo Rossini însoțit de foie gras, trufe negre și un buchet de legume. E inspirat din lucrarea lui Brâncuși din 1938, care e tot la New York. Și ultimul, un desert, Cumințenia Pământului, care e un mousse de ciocolată neagră pe blat cu păstârnac și coulis de zmeură și anason, cu piper roz. E inspirat, desigur, din lucrarea realizată în 1907, și care se află acum la Muzeul Băncii Naționale”, a explicat Eusebiu Lăcătușu.
„Nu este făcut pentru profit, ci să fie autosustenabil”
Aventura cultural-gastronomică va fi disponibilă pentru o perioadă de cel puțin o lună și poate fi încercată în regim a la carte, meniu complet de degustare și degustare cu asociere de vin premium din Oltenia.
„Expoziția Brâncuși este un eveniment fără pereche în istoria culturală a Timișoarei. Inițiativa noastră poate fi etichetată ca o aventură de marketing, dar noi în primul rând o vedem ca pe un exercițiu artistic. Facem asta și pentru bucuria sufletului bucătăriei noastre. Ținem și la calitate, ca atare și prețul poate părea mai mare. Dar în momentul în care cumperi ingrediente de o anumită calitate, prețul tău de vânzare trebuie să fie proporțional. Propunem ingrediente prețioase. Puțină lume știe cât costă kilogramul de foie gras (ficat de rață), pe care noi îl oferim în două dintre preparatele din mediul Brâncuși. Peste asta mai vine și manopera maeștrilor noștri bucătari. Nu este făcut pentru profit, ci să fie autosustenabil”, a declarat Dan Jakabhazi, reprezentantul restaurantul în Piața Victoriei.
Preparatul cel mai scump din meniul inedit pregătit de bucătarii timișoreni este Regele Regilor. Porția de 340 de grame costă o sumă frumușică - 180 de lei – însă arată într-un mare fel și are, după câte dau asigurări cei care îl gătesc, un gust divin. Cel mai ieftin preparat din serie este desertul Cumințenia Pământului, care costă 35 de lei.
Revenind la expoziția Brâncuși, lucrările cu valoare de patrimoniu universal ale artistului, vor putea fi admirate în Capitala Culturală a Europei, în perioada 30 septembrie 2023-28 ianuarie 2024, la Muzeul de Artă din Timișoara.
Se încarcă comentariile...
