FOTO Monument impresionant la Cazanele Dunării. Cine este maghiarul care a realizat prima linie de navigaţie în cea mai spectaculoasă zonă a fluviului
0
Asociaţia pro Navigaţia Maghiară a inaugurat monumentul în memoria contelui Széchenyi István, în zona Cazanelor Dunării.
Placa memorială a lui Széchenyi István (1791-1860), amplasată pe peretele muntelui din zona Cazanelor Dunării aminteşte de începuturile navigaţiei comerciale în această zonă spectaculoasă.
În 1885, Uniunea Inginerilor şi Constructorilor Maghiari a şlefuit o porţiune pe stâncile de lângă Dunăre şi a gravat un text „În memoria lui Széchenyi”.
Acest mesaj a fost înghiţit de ape în timpul construcţiei barajului şi centralei hidroelectrice Porţile de Fier I, când o parte a albiei Dunării a fost inundată, odată cu ea şi Insula Ada Kaleh.
„Prin activitatea sa, Széchenyi a contribuit enorm de mult la dezvoltarea mai multor domenii; economie, ştiinţă, dar avut ideea de a face navigabilă porţiunea Porţile de Fier a Dunării, această albie a fluviului fiind plină de stânci, de vârtejuri. Odată cu invenţia lui Alfred Nobel, dinamita, el a avut şi posibilitatea să intervină cu succes în această lucrare. A venit pentru prima dată aici, în această porţiune a Dunării, în 1830, cu ingineri, specialişti, s-au făcut proiectele, iar în decursul anilor care au urmat a venit de nouă ori, să verifice stadiul lucrărilor. S-a făcut un fel de coridor de 60 de metri lăţime, iar albia s-a adâncit cu doi metri. A făcut posibilă şi circulaţia vapoarelor cu aburi, o noutate la vremea respectivă. A făcut posibilă navigarea pe o durată mult mai lungă, când nivelul apei era scăzut, iar stâncile făceau greutăţi. A construit şi un drum de 122 de kilometri, care era folosit pentru transbordarea mărfurilor. De la Moldova Nouă se putea încărca vapoarele. A fost ceva enorm la vremea accea”, a spus istoricul Ioan Szekernyes.
Placă de aproximativ 600 de kilograme
De-a lungul anilor, au mai fost puse câteva plăci de dimensiuni mai mici care aminteau de Széchenyi, însă de fiecare dată acestea au dispărut.
După foarte mulţi ani, numele lui Széchenyi István este din nou la vedere în Cazanele Dunării, în urma unui ambiţios proiect iniţiat de Asociaţia pro Navigaţia Maghiară.
„Ne-a părut rău că mesajul original a ajuns sub ape. Vreme de 85 de ani a fost vizibil, dar de aproape 50 de ani este la 15-20 de metri sub ape. Ne-am gândit să readucem acest mesaj şi am făcut o placă apropiată de dimensiunea originalului. Pe lângă mesajul original au apărut în plus textele în limba română şi engleză. A costat peste 10.000 de euro. Această placă de aproape patru metri lăţime şi 2,5 metri înălţime are aproape 600 de kilograme. A fost montat de către alpiniştii de la Târgu Secuiesc”, a declarat Jáky Gábor, Asociaţia pro Navigaţia Maghiară.
Inaugurare de pe un vapor de epocă
Oaspeţii din Ungaria au venit la eveniment pe Dunăre, de la Budapesta până pe clisură, cu vaporul de epocă „Roham”, fabricat în 1895, dar frumos restaurat. Vaporul a fost însoţit de alte patru ambarcaţiuni închiriate de organizatori de la Orşova.
La eveniment a fost prezent şi Zakonyi Botond, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Marius Stoica, primarul din Orşova, episcopul reformat Csűry József şi noul episcop romano-catolic al Timişoarei, Pál József Csaba, aflat la prima apriţie publică de la numirea sa de către Papa Francisc.
Primele lucrări pentru a asigura o mai bună navigaţie în zonă
Contele Széchenyi a acordat o importanţă mare regularizării albiei Dunării, de la Pesta până la Marea Neagră, în scopul creării unei căi de transport şi comerciale moderne. Este cel care a demarat primele lucrări pentru a asigura o mai bună navigaţie în zonă, în condiţiile în care acum aproape 200 de ani acest lucru se făcea cu mare dificultate.
Zona Porţilor de Fier era una extrem de periculoasă, cu bancuri de nisip şi a malurilor stâncoase, înalte de până la o sută de metri. Lăţimea Dunării la Cazane este de 130 de metri, între pereţii de stâncă. Înaintea efectuării unor lucrări hidrotehnice, acest segment era navigabil pentru nave de dimensiuni reduse, timp de trei-patru luni pe an. Nivelul apei era mult mai mic.
Între anii 1830 şi 1834, Széchenyi a iniţiat construcţia unei linii de navigaţie şi a unei staţii de remorcare de coastă în zona Porţilor de Fier.
Széchenyi a atras atenţia asupra importanţei transportului fluvial şi dat elan activităţii de modernizare a albiei fluviului, care s-au realizat în următoarle secole.
Ideile lui Széchenyi s-au concretizat în marile lucrări de reglementare a albiei în jurul anilor 1890, ca prin 1960 România şi Iugoslavia să rezolve problema transportului fluvial pe Dunăre prin construcţia barajului de la Porţile de Fier.
Cine a fost Széchenyi
Széchenyi István a fost unul dintre cele mai distincte şi importanţe personaje ale politicii maghiare, a reformat economia, transportul, politica externă şi sportul maghiar. Este şi fondatorul Academiei Maghiare de Ştiinţe.
Îşi susţinea neobosit iniţiativele la curtea de la Viena, a primit postul de reprezentant al guvernului Austriei pentru dezvoltarea economică a Ungariei, apoi fotoliul de ministru al Transporturilor şi a supravegheat marile proiecte industriale şi de construcţii.
Széchenyi a fost cel care a unit Pesta de Buda printr-un pod permanent, prin construcţia Podului cu Lanţuri (Podul Széchenyi-Lánchíd), în 1849, acea fiind primul pod de beton peste Dunăre din Ungaria.
Podul cu Lanţuri din Budapesta FOTO Wikipedia.org
Prin ideile, activitatea şi influenţa sa a fost creatorul noii Ungarii moderne.
Ultimii ani de viaţă le-a petrecut într-un sanatoriu pentru bolnavi psihic din Viena, iar în 1860 s-a împuşcat. Principalul său adversar politic intern, liderul mişcării revoluţionare Lajos Kossuth, l-a numit pe Széchenyi „cel mai mare dintre unguri”.
Se încarcă comentariile...
