FOTO Cultură contra militărie: Armata încă are santinelă într-o piaţă publică din centrul Timişoarei
0Două dintre cele patru laturi ale Piaţei Libertăţii din Timişoara sunt ocupate de Ministerul Apărării Naţionale, care deţin clădiri militarizate
La finalul reabilitării zonei Cetate din Timişoara, Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii şi Piaţa Sf.Gheorghe vor arăta cu totul diferit, atât ca aspect, cât şi ca funcţionalitate. Toată lumea este de acord că destinaţia Pieţei Libertăţii ar trebui să fie cea culturală, cu centru cultural, casă de artă, bibliotecă, muzeu, spaţiu expoziţional, sală pentru evenimente artistice şi de spectacole etc.
Toate acestea ar fi importante şi pentru candidatura Timişoarei la titlul de capitală europeană a culturii. Dacă oraşul ar câştiga acest statut în anul 2021, transformările ar trece de la opţional la obligatoriu.
Deocamdată, în Timişoara anului 2014, cu România membră NATO, Piaţa Libertăţii, aflată în „buricul târgului”, este o zonă militarizată, aflată sub pază armată.
MApN deţine două laturi ale pieţei, unde se află clădirea Comenduirii Garnizoanei UM 01024, Casa Armatei şi Casinoul Militar.
Prezenţa armatei în plin centrul Timişoarei este cu atât mai nepotrivită cu cât există o normativă NATO care interzice prezenţa unităţilor militare în pieţe publice, tocmai pentru a evita implicarea civililor în cazul unui atac terorist ori altfel de incidente armate.
Centru Cultural în Casinoul Militar
Piaţa Libertăţii va deveni în scurt timp zonă pietonală, astfel că în mod normal maşinile armatei nu ar mai putea intra în curtea Garnizoanei.
„Piaţa Libertăţii a rămas la nivelul secolului al XVIII-lea, când de fapt Timişoara era o cetate militară. Era un oraş de garnizoană. Atunci erau justificate acestea spaţii. Acum nu îşi mai are rostul, iar armata ar trebui să se retragă la unităţile militare de la marginea oraşului. Nu mai există aşa ceva în Europa. Piaţa Libertăţii trebuie să fie o piaţă a culturii.
În Casa Armatei se poate face un centru cultural, pentru că Timişoara duce lipsă de aşa ceva. Casa de Cultură a Municipiului funcţionează într-un fost restaurant. Nu ştiu dacă mai există un asemenea caz în România. În Casinoul Militar se pot face săli multifucnţionale, pentru spectacole, săli de baluri, săli unde îşi pot desfăşura activitatea diverse cercuri, cenacluri, sedii ale ONG-urilor cu profil cultural. La ultimul etaj se poate amenaja un studio de teatru”, a declarat istoricul Ioan Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara.
Bibliotecă modernă în Garnizoană
Despre clădirea Garnizoanei, care apare în planurile Cetăţii în 1727, se poate spune că este cea mai veche casă din oraş care îşi păstrează în mare parte volumetria iniţială. Foarte multe clădiri construite la aceea vreme au suferit transformări, etajări şi schimbări.
În acest palat au locuit toţi conducători armatelor din Banat, în frunte cu guvernatorul Mercy. Aici a stat şi împăratul Iosif al II-lea, după o vizită făcută la Timişoara în 1825. Chiar şi la această clădire, intrarea a suferit modificări, în jurul anului 1880.
„Biblioteca Judeţeană nu are un sediu normal, care să reunească sub acelaşi acoperiş toate secţiile. Ziare şi publicaţii foarte vechi se află depozitate în condiţii improprii. Multe secţii sunt rasfirate prin diverse locuri din oraş. Se poate face acest lucru foarte bine în clădirea Garnizoanei. Avem nevoie de o bibliotecă dotat cu calculatoare, xerox şi alte dotări la nivelul secolului XXI. La Garnizoană există un muzeu militar, care nu este deschis publicului, dar care poate fi mutat la Bastion. Şi-ar găsi foarte bine un loc acolo”, a mai spus Szekernyes.
Galerie foto cu lucrările de reablitare din Piaţa Libertăţii
Amintirea Revoluţiei din 1989
Armata ar trebuie să se retragă din centrul Timişoarei şi datorită rolulului ei din timpul Revoluţiei din decembrie 1989, când a ucis oameni care s-au ridicat împotriva regimului comunist. Chiar pe clădirea Garnizoanei se află o plăcuţă care aminteşte de împuşcarea de către armată, în acel loc, a unor timişoreni.
Cu toate astea, în Piaţa Libertăţii din Timişoara, oraş cu pretenţii de capitală culturală europeană, încă te poţi simţii ca în Coreea de Nord, datorită prezenţei soldaţilor.
Înainte de începerea lucrărilor din piaţă au fost luate şi cele două tunuri care „ameninţau” trecătorii.
Primăria Veche, o clădire emblematică
Refacerea Pieţei Libertăţii se va face în jurul Statuii Sfânta Maria şi Sfântul Ioan Nepomuk, montată în 1758. Pe latura liniei de tramvai se află Primăria Veche. Este locul unde din 1734 până în 1954 a fost mereu primărie.
Săpăturile arheologice din piaţă au scos acum la iveală vechea baie turcească, iar acum se caut cele mai bune soluţii pentru păstrarea celor descoperite. De altfel, în dreapta intrării în Primăria Veche, se află o inscripţie în limba arabă pe o tablă de marmură ce conţine următoarele: „Anul ridicării acestei băi, din timpul de groază sub Ibrahim Ehan, Hedşa 1053”. Semn că şi în acele vremuri s-a dorit păstrarea acestei amintiri.
În fosta Primărie funcţionează astăzi Liceul de Muzică şi Direcţia Agricolă.
„S-a mai discutat despre mutarea Liceul de Muzică, pentru că nu cred că e foarte plăcut să faci repetiţii când în faţa geamului trec tramvaiele. Era vorba de acel campus modern care se doreşte construt în spatele Facultăţii de Arte. Iar Direcţia Agricolă ar avea mai de grabă locul undeva mai aproape de câmp. În această clădire s-ar putea face un muzeu al oraşului. Toate oraşele mari au aşa ceva, pe lângă un muzeu regional sau naţional”, a mai declarat Ioan Szekernyes.
Legat de clădirie aflate pe latura de pe strada Lucian Blaga, aici s-au aflat în trecut sediile unor bănci. În partea din mijloc se află Biblioteca Judeţeană şi American Corner, în colţul străzii a existat de la începutul secolul al XX-lea redacţia şi tipografia ziarului Temesvari Hirlap (între 1903-1939).
FOTO Cea mai veche casă din Timişoara a avut mereu santinelă la poartă
Se încarcă comentariile...
