Fabrica de Pălării se scufundă în istoria Timişoarei. În locul ei se va construi un hotel, birouri, locuinţe şi o zonă comercială

Aşa arată proiectul noului cartier care se construieşte pe platforma Paltim

Fabrica a fost înfiinţată în 1899 sub numele de Prima Fabrică de Plării din Ungaria de Sud SA. La începutul anilor 1900, pălăriile erau vândute în toată Europa, dar şi în Statele Unite ale Americii şi în ţări din America Latină.

Fabrica de Pălării din Timişoara devine amintire. Întreprinderea va fi demolată urmând ca pe platforma industrială de pe malul Begăi să fie ridicat un ansamblu mixt de blocuri de locuinţe, un hotel şi o zonă comercială.

Va rămâne în picioare doar fosta clădire administratovă a fabricii, care se aflată pe lista monumentelor. Aceasta a fost proiectată de arhitectul Reiter Ede. 

Fabrica a fost înfiinţată în 1899 sub numele de Első Délmagyarországi Kalapgyár Rt. (Prima Fabrică de Plării din Ungaria de Sud SA).
 

Primul ei proprietar, Lustein Filip, a pornit cu un capital austriac de 700.000 de coroane, iar municipalitatea i-a acordat o scutire de impozit pe 15 ani. Mai mult, oraşul i-a pus la dispoziţie în mod gratuit terenul. De asemenea, muncitorii care au participat la cursuri de pregătire primeau din partea Primăriei 10 coroane. 

La început, fabrica a avut 350 de muncitori. În anul 1900, se produceau zilnic 650 de plării din lână şi 80 din păr de iepure. Fabrica avea un motor cu aburi de 20 de cai putere. 

În anul 1911, Fabrica de Plării avea 430 de muncitori, fiind cea mai mare fabrică de profil din Ungaria. 70 la sută dintre angajaţi erau femei. 

Munciotrii aveau încă de pe atunci numeroase facilităţi: acces la la o baie publică, cantină şi o sală de dans. 
 

Pălăriile erau vândute în toată Europa (în Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Belgia, Anglia) dar şi în Statele Unite ale Americii şi în ţări din America Latină. 

În timpul primului Război Mondial, fabrica producea pălării şi cizme pentru armata austro-ungară.

Fabrica şi-a continuat activitatea şi după război, după trecerea Banatului sub administraţie românească. În 1948, după Naţionalizare, societatea intră în posesia statului sub numele Paltim. 

După 1952, Paltim a produs exclusiv pentru piaţa românească pălării de toate felurile. Era singura fabrică din România care producea berete civile şi militare.

În 1970, la Paltim a început producţia de căşti de protecţie. 

După Revoluţia din 1989, fabrica se privatizează prin metoda MEBO. Acest lucru se va întâmpla în 1995, când mare parte a acţiunilor au fost preluate de sindicat, care a avea un capital de 3.754.754 lei. 

În 2006 o parte din acţiuni au fost preluate de societatea Romarta SA din Bucureşti. La acea oră, fabrica mai avea140 de angajaţi. În 2007 fabrica intră în faliment şi îşi încetează activitatea pentru totdeauna. 

Ulterior, platforma industrială a fost achiziţionată de un fond american de investiţii imobiliare.

În ultimii ani, halele au fost închiriate pentru diverse firme. Într-una din clădiri a funcţionat şi centrul cultural Ambasada, iar într-o altă aripă era clubul rockerilor, Daos. 

Proiectul hotelului care se va construi la Paltim FOTO www.gamaproject.ro