Cum era sărbătorită Ziua Muncii de tractoriştii de la CAP: „Numa' dacă ploua ne opream. În rest, nu te lăsa nimeni“

Fostul primar al comunei Traian Vuia a fost înainte de Revoluţie şeful tractoriştilor din localitate

Marcată astăzi printr-o „minivacanţă”, cu ieşiri la iarbă verde, la munte sau la mare, ziua de 1 Mai a fost în timpul regimului comunist o zi dedicată propagandei, în care oamenii muncii erau scoşi la parade în care erau aduse osanale regimului.

Sărbătorită în toată lumea, Ziua Internaţională a Muncii îşi are originea în mişcările de protest ale unor muncitori americani care militau pentru scurtarea zilei de muncă de la 12-14 ore la 8 ore. În mai 1886, muncitorii din Chicago s-au unit într-o grevă care aduna 65.000 de oameni în Piaţa „Heymarket“.

Devenită o tradiţie, Ziua Internaţională a Muncii a fost „adoptată” şi de comunişti, care au transformat ziua într-una de parade dedicate „conducătorului iubit”. Sute de mii de oameni din toată ţara erau scoşi la parade, primind ulterior câteva ore libere pentru petreceri câmpeneşti.

Printre „oamenii muncii” care nu ştiau nici de paradă, nici de petreceri câmpeneşti erau tractoriştii de la CAP. Fostul primar al comunei Traian Vuia a fost ani de zile şef al Secţiei Mecanice Agricole (SMA) din Traian Vuia. Toţi tractoriştii din Traian Vuia erau în subordinea sa, iar de 1 Mai toată lumea muncea pentru îndeplinirea planului de producţie.

„Petreceau pe dracu'. Era sărbătoare prin muncă. Numai când ploia şi se putea lucra ne opream, dar în rest nu te lăsa nimeni. Dacă şi în ziua de Paşte lucram. În perioada asta semănam cucuruz, soia. Era foarte grea munca, se lucra zi lumină. Un tractor trebuia să are câte 3-4 hectare pe zi sau să discuie între 12 şi 15 hectare pe zi. La semănat norma era de 10 hectare pe zi. La Traian Vuia se făcea producţie mare”, îşi aminteşte fostul primar şi şef al SMA, care a spus că tractoriştii petreceau, totuşi, la finalul fiecărei campanii agricole.