Carmen Obârşanu este judecătorul trecut în avocatură

Avocatul a fost asistent medical, apoi a fost magistrat al Judecătoriei Timişoara, de unde şi-a dat demisia pentru a ajunge iar avocat.

Profil:

Născută. 22 aprile 1963, Buzău
Studii. Facultatea de Drept din Bucureşti
Job. Avocat
Familie. Căsătorită

Carmen Obârşanu şi-a dorit dintotdeauna să fie judecător sau avocat, însă în primii ani de muncă a fost asistentă medicală. Ea a absolvit Liceul Sanitar din Buzău şi a lucrat timp de câţiva ani asistent la Serviciul de Ambulanţă din Buzău.

„Lucram la intervenţii, din 1981 până în anul 1987, când am avut un conflict cu şeful meu. Eu am vrut să plec în concediu la mare, iar el mi-a spus că doar femeile măritate de la Ambulanţă au voie să meargă vara în concediu. Atunci mi-am depus dosarul la Drept şi am învăţat toată vara”, a spus Obîrşanu, care în acel an a dat admitere la Facultatea de Drept, unde a intrat pe locul 24.

La absolvirea facultăţii, a fost repartizată la Judecătoria Timişoara, unde a fost judecător stagiar în perioada 1993-1997. Spune că a fost o perioadă în care magistraţii cu experienţă erau preocupaţi să-i înveţe pe cei tineri, care intrau în sistem, cum să dea sentinţe, cum să interpreteze legea, cum să se adapteze la sistem.

Sentinţe cu dedicaţie

„De când a venit Valeriu Stoica ministru al Justiţiei totul a luat-o razna. Şefii de instanţe au impus «ascultarea». Veneau edili din Timişoara în birourile şefilor Judecătoriei Timişoara sau în birourile şefilor Tribunalului Timiş. Eram chemaţi noi, judecătorii tineri, şi ni se cerea să dăm sentinţe la comandă, cum vor edilii, faţă de care şefii de instanţe erau servili”, a spus avocatul Carmen Obârşanu, care susţine că a refuzat să dea sentinţe „cu dedicaţie”. Ulterior, a fost hărţuită de şefii ei şi a mai rezistat doi ani în sistem, iar în 1997 şi-a dat demisia din magistratură.

„M-au hărţuit, îmi dădeau foarte multe dosare în lucru, mă trimiteau în delegaţii şi mă treceau apoi absentă. Era o şicanare permanentă şi am decis să trec în avocatură”, a mai spus avocatul, care susţine că justiţia din Timişoara este controlată de diverse clanuri şi grupuri de interese.

„Ca avocat e mai greu, pentru că ai responsabilitate faţă de client. Îi iei banii şi dacă pierzi procesul te simţi vinovat. Ca judecător, poţi să dai orice sentinţă şi nimeni nu te trage la răspundere. Poate să fie scrisă sentinţa şi cu picioarele. Judecătorii doar se plâng fără temei că au mult de lucru, însă nu mi-e milă de ei. Se victimizează”, a mai spus Carmen Obîrşanu.

Întrebări şi răspunsuri

Cum se cumpără sentinţele în justiţie?
Unii magistraţi acceptă favoruri sexuale, alţii iau bani. Sunt clanuri de avocaţi, de judecători, de procurori. Sunt înrudiţi între ei, avocaţii merg cu şpaga direct la judecători sau prin anumiţi interpuşi. Adică de obicei judecători care s-au retras din activitate fac pe intermediarii între avocaţii care dau şpagă şi judecătorii care dau sentinţa „cu dedicaţie”.
Câţi judecători sunt curaţi şi dau sentinţe fără şpagă în justiţia din Timişoara?
Cred că aproximativ 50% dintre judecătorii din Timişoara sunt corecţi şi nu iau şpagă. Unii sunt tineri, alţii sunt mai în vârstă. Cei corupţi au primit case de la primărie şi se simt obligaţi să dea sentinţe cu dedicaţie, alţii nu vor să-i supere pe alţi judecători, colegi cu ei, şi dau sentinţe injuste numai ca să nu iasă din rând.

Ce-i place
„Îmi place că mai există judecători nepătaţi, care dau sentinţe corecte. Unii dintre ei nu ţin cont de ordine şi dispoziţii şi dau sentinţe care respectă legea“, a spus avocatul.

Ce nu-i place
„Nu-mi place că judecătorii nu răspund pentru sentinţele lor. Până nu sunt responsabilizaţi judecătorii, justiţia din România nu o să funcţioneze. Fiecare judecător trebuie să fie responsabilizat şi să ştie că dacă nu dă o sentinţă după lege, poate să fie sancţionat“, a spus Carmen Obârşanu.