Amenda dură aplicată unui timişorean care a aruncat gunoi pe stradă, anulată pentru că bărbatul nu avea discernământ
0
Judecătoria Timişoara a anulat o amendă de 3.000 de lei aplicată de Poliţia Locală unui timişorean care a abandonat gunoaie pe domeniul public. Instanţa a anulat amenda după ce bărbatul sancţionat a depus în instanţă documente care atestă că suferă de un handicap psihic grav, iar asta l-a făcut să acţioneze fără vinovăţie.
Amendat în 22 ianuarie 2020 cu 3.000 de lei după ce a fost prins abandonând un sac cu haine pe domeniul public, un timişorean a contestat în instanţă sancţiunea Poliţiei Locale cerând anularea procesului-verbal pe motiv că a săvârşit fapta fără vinovăţia prevăzută de lege.
În apărarea sa, bărbatul a arătat că a acţionat la îndemnul unor vecini, cărora le şi aparţinea sacul cu haine. În proces, timişoreanul a mai arătat că este bolnav, fiind încadrat în gradul de handicap accentuat, suferind de schizofrenie paranoidă şi de retardard mintal. Astfel, în cererea de anulare a amenzii s-a arătat că „este evident faptul că petentul nu a realizat, la momentul săvârşirii faptei, nici caracterul ilegal al acesteia, dar nici potenţialele urmări ci, din dorinţa de a se face plăcut celor din jur, a acceptat să îşi ajute vecinii, la solicitarea acestora”.
Amenda anulată de judecător
Cererea de anulare a amenzii a fost admisă de Judecătoria Timişoara, judecătorul arătând că bărbatul amendat a acţionat fără vinovăţie. „Potrivit art. 11 din OG 2/2001, caracterul contravenţional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilităţii, beţiei involuntare complete, erorii de fapt, precum şi infirmităţii, dacă are legătură cu fapta săvârşită. Ca urmare, iresponsabilitatea presupune existenţa unei boli psihice sau a altor cauze(somnambulism, stări hipnotice) care înlătură capacitatea de înţelegere şi voinţă. Starea de iresponsabilitate trebuie să existe la momentul săvârşirii faptei, ceea ce, în cazul contravenţiilor cu durată de consumare, presupune persistenţa sa pe întreaga durată a săvârşirii”, se arată în sentinţa Judecătoriei Timişoara.
Judecătorul a reţinut că bărbatul amendat de Poliţia Locală a demonstrate prin documentele depuse la dosar că „este persoană cu handicap accentuat, iar potrivit codurilor de pe certificat coroborat cu lista tabelară a bolilor, se reţine că acesta are distorsiuni ale gândirii şi percepţiei, voinţa fiind absentă sau relativ discretă, stările bolilor sale determinând un comportament iresponsabil şi imprevizibil”.
„În aceste condiţii, analizând temporal şi cauzal iresponsabilitatea petentului pentru săvârşirea contravenţiei analizate, respectiv abandonarea de deşeuri , se reţine că există conexiunile necesare atât cu privire la existenţa bolii la momentul comiterii contravenţiei, cât şi cu privire la raportul bolilor asupra săvârşirii contravenţiei, din cauza simptomatologiei bolilor de care suferă petentul. În concluzie, iresponsabilitatea petentului înlătură capacitatea de înţelegere şi voinţă a acestuia, motiv pentru care contravenţia săvârşită nu îi este imputabilă, astfel că este înlăturat caracterul contravenţional al faptei săvârşite”, se mai arată în sentinţa Judecătoriei Timişoara, care nu este definitivă, putând fi atacată cu apel la Tribunalul Timiş.