Vara capricioasă a năucit agricultura. Nu vom avea ce mânca, dar vom avea ce bea: „Ţuică vom avea cât să ne turnăm şi în cap!”
0
Seceta are efecte dezastruoase asupra agriculturii, mulţi fermieri fiind în pragul disperării, dar şi al falimentului, după ce au declarat compromise cu până la sută la sută culturile de pe zeci de mii de hectare. În schimb, în Dâmboviţa, producţia de prune este una foarte bună, iar oamenii spun că vor avea „ţuică să-şi pună şi în cap”. În Buzău, vinul, spun specialiştii, va fi mai mult, dar şi mai bun decât anul trecut.
Cele mai mari pierderi: la porumb, floarea-soarelui şi la soia
Cele mai mari pierderi din cauza secetei s-au înregistrat la culturile de porumb, floarea soarelui şi soia, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care a precizat că numai în luna septembrie va şti care este valoarea despăgubirilor ce ar urma să fie acordate fermierilor.
„Seceta a lovit în special cultura de primăvară, după doi ani în care agricultura a ajutat la creşterea economică a României. Cele mai mari pierderi le-am avut la porumb, floarea soarelui şi soia. Aceste precipitaţii care au venit nu mai ajută campania de primăvară, dar vor ajuta campania de toamnă“, a declarat ministrul Agriculturii.
Constantin a arătat că şi cei din zootehnie sunt afectaţi, întrucât furajele sunt mai scumpe din cauza producţiei mai scăzute. Ministrul a anunţat, săptămâna trecută, că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene. (Adina Vlad)
CĂLĂRAŞI. „E de groază, porumbul e praf!”
Seceta a pârjolit Bărăganul de la un capăt la celălalt, făcându-i pe fermieri să-şi blesteme zilele. Culturile s-au dus pe apa sâmbetei, iar până la dezastru nu mai e decât un pas. În unele locuri, recolta la porumb se anunţă de coşmar.
„Nu cred că depăşim două tone la hectar, în condiţiile în care anul trecut am avut 10,5 tone la hectar. 2014 a fost cel mai productiv din ultimii 20 de ani. Acum suntem în situaţia din 2007, porumb, aproape deloc. Lipsa precipitaţiilor ne-a adus în sapă de lemn”, afirmă Aurelian Dobre, fermier din Ciocăneşti, care are în administrare peste 500 de hectare de teren agricol.
„E de groază, porumbul e praf! Da, exact aşa se face planta în mână. Ştiuletele e cu vârful în jos, pentru că nu mai e hrănit, iar frunzele sunt arse.Dacă le treci printre degete, rămâne scrum. Din zona Gălăţui - Mostiştea, continuând cu DN31 până la Mihai Viteazul, e compromis tot porumbul. La fel stăm şi în zona Ciocăneşti - Mănăstirea - Dorobanţu, dar şi Unirea – Jegălia -Borcea”, adaugă fermierul.
Agricultorul spune că o cultură de porumb este foarte costisitoare. Abia la o producţie de peste şapte tone la hectar se recuperează investiţia.
Cele mai afectate de secetă sunt, acum, localităţile Grădiştea, Ciocăneşti, Dichiseni, Mănăstirea, Borcea. Conform Direcţiei Agricole Călăraşi, peste 8.200 de hectare sunt calamitate.
„Guvernul va notifica UE pentru a solicita asistenţă financiară în vederea despăgubirii fermierilor. Încă nu ştim nimic de ajutoarele de minimis. Probabil după rectificarea bugetară din octombrie, dacă vor mai rămâne bani, se vor acorda”, explică Dionisie Tomescu, şeful Direcţiei.
Cei mai fericiţi agricultori din Bărăgan sunt în zonele Lehliu, Drumu Subţire –Dragalina - Ivăneşti. Acolo a plouat din belşug, iar grâul a fost mai bun decât anul trecut. La Lehliu, pământul a avut umiditate suficientă din iarnă, iar ploile căzute în primăvară au ajutat plantele să nu moară de sete.
„Am însămânţat 560 de hectare de grâu, cu o producţie de cinci tone la hectar. La mine, producţia medie este la fel ca cea de anul trecut. În Călăraşi, în zona Lehliu, grâul este mai bun calitativ decât cel de anul trecut. Am făcut o probă şi are proteină de 13,6. Anul trecut am avut proteină între 11 şi 12. Un grâu de panificaţie, acum, ar trebui să aibă un preţ de 0,8 lei/kilogram. Dacă preţurile se menţin peste 0,7 lei kilogramul, reuşim să ne scoatem investiţia, cu ajutorul subvenţiei pe care o primim”, explică Gheorghe Gurlui, reprezentantul companiei Agri-Sol. (Ionela Stănilă)
DÂMBOVIŢA. „Fântânile au secat, dar vom avea ţuică din plin”
În ciuda secetei, producţia de prune de pe Valea Dâmboviţei, unul dintre cele mai renumite bazine pomicole din ţară, este una record (GALERIE FOTO) . În zonă nu a mai plouat de aproape trei luni, însă fructele şi-au luat destulă apă în primăvară, cât să reziste până la recoltat. Căldura puternică a făcut ca prunele să se umple de zaharuri indispensabile unei ţuici de calitate. Producătorii îşi freacă mâinile de bucurie.
„Producţia din 2015 este şi de cinci ori mai bună decât în anii trecuţi. Anul trecut am recoltat, în medie, aproximativ 100 de kilograme de pe un pom rodnic. Acum am scos şi 500 de kilograme de pe un singur pom”, spune Elena Iacobescu, agricultor din comuna dâmboviţeană Bărbuleţu.
Seceta a trecut, parcă, neobservată în livezile cu pruni din comuna Bărbuleţu. Pământul s-a crăpat, fântânile au secat, însă producătării au un motiv de bucurie în această toamnă: ţuica de prune va bate orice record. Asta, în ciuda faptului că recoltat a început mai devreme la anumite soiuri.
„Ne-am supărat noi că nu a plouat şi că ne-au secat fântânile, dar vom avea ţuică din plin. Va fi o ţuică de foarte bună calitate şi toţi care o vor bea vor uita de supărări. E o producţie record. A mai fost aşa cu trei ani în urmă. De atunci, ne-a tot lovit grindina. Mare parte din această producţie o să meargă numai la ţuică. N-o să avem apă să fabricăm ţuica”, spune glumind Elena Iacobescu.
„Recoltatul a început mai devreme la soiurile gălbior şi tuleu gras. Avem o producţie mult peste aşteptările noastre. Randamentul prunelor pe secetă, mă refer la randamentul la ţuică, este mai mare, datorită zaharurilor care se strâng pe timp de secetă în fruct. Cele mai cultivate soiuri în Bărbuleţu sun Băligos, Gălbior, Grasu Românesc, Tuleu, Anaspet, Stanley şi Văratec”, ne-a spus primarul Marian Alexe.
Cu toate acestea, prunii mai au nevoie de câteva zile de ploi pentru a da rodul pentru anul viitor.
„E primul cules în grădină. Suntem în toi cu recoltatul. O să fie ţuică să ne turnăm şi în cap. Au secat fântânile, dar vom avea ţuică bună, de calitate. Aşa ne vom mai scoate şi din cheltuieli. Mai mult am cheltuit cu merii, dar cu prunii stăm bine”, ne-a spus Verica Bibescu. Producţie bună a mai fost şi în 2012, însă doi ani la rând grindina i-au aadus aproape în sapă de lemn pe săteni.
„O comparaţie cu anul trecut? Mult mai bună. Cel puţin de cinci ori”, spune un alt producător din zonă. În schimb, anul acesta, în Dâmboviţa, s-a dovedit unul dezastruos pentru producătorii de mere, care vor vinde peste 80% din producţie la industrie. Merii au dat rod bun, dar merele nu au crescut din cauza lipsei ploilor. (Ionuţ Dima)
GALAŢI. „Peste 80% din fermieri vor intra în faliment”
Situaţia fermierilor din judeţul Galaţi a devenit dramatică din cauza secetei cumplite din această vară. Pierderile produse de lipsa precipitaţiilor sunt estimate oficial la circa 80 de milioane de euro, fiind, în fapt, după cum spun specialiştii, cea mai mare pagubă produsă de calamităţi naturale în ultimele decenii.
„De când lucrez în agricultură, de zeci de ani, nu am mai întâlnit o astfel de secetă. Cred că este cea mai gravă situaţia din agricultură de la seceta catastrofală din 1947 încoace. Peste 80% din fermieri vor intra în faliment, dacă nu se iau ugent măsuri pentru a fi ajutaţi”, ne-a declarat inginerul Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Galaţi.
Potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Agricultură Galaţi, sunt afectate în proporţie de până la sută la sută culturile de pe 228.702 de hectare, adică de pe mai bine de 80% din suprafaţa arabilă a judeţului Galaţi. Cea mai gravă situaţie este la cultura porumbului, unde 75.780 de hectare sunt compromise total, paguba fiind estimată la 124.184.400 de lei (circa 27 milioane de euro).
Şi la alte culturi situaţia este foarte gravă: floarea soarelui - 45.235 de hectare afectate, păşuni - 16.869 de hectare compromise, viţă de vie - 8.588 de hectare distruse. „Avem de-a face cu o chestiune de siguranţă naţională. Dacă nu se intervine cu ajutor financiar, structurile din agricultură se vor prăbuşi şi ne vom pomeni din nou cu milioane de hectare lăsate pârloagă în România, aşa cum era în urmă cu câţiva ani. Dacă vom ajunge să depindem de importurile de hrană, va fi vai şi amar de noi”, ne-a mai spus inginerul Grigore. (Costel Crângan)
VASLUI. Seceta a pârjolit lanurile
Valoarea pagubelor provocate, în această vară, în judeţul Vaslui de seceta excesivă se ridică la peste 46 de milioane de lei, se arată într-un raport al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, fiind afectate aproape 60.000 de hectare de culturi.
Potrivit evaluărilor specialiştilor, 59.745 de hectare de culturi din judeţ au fost afectate de seceta prelungită din această vară, valoarea pagubelor ridicându-se la 46,5 milioane lei.
„La Direcţie au fost depuse 1.063 de procese verbale de constatare şi evaluare a pierderilor aparţinând producătorilor agricoli, atât persoane fizice cât şi juridice. Situaţia centralizatoare cu pagubele din agricultură a fost comunicată atât Prefecturii Vaslui cât şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, a declarat Gigel Crudu, şeful Direcţiei Agricole Vaslui.
Cele mai afectate culturi sunt cele de grâu, în condiţiile în care mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată este calamitată, respectiv 34.348 de hectare. Pagube însemnate se înregistrează şi la porumb şi floarea-soarelui, peste 19.000 de hectare, cele două culturi fiind compromise din cauza lipsei de precipitaţii, dar şi a temperaturilor ridicate din ultima perioadă. (Simona Voicu)
BUZĂU. Producţia de vin, salvată pe ultima sută de metri
Seceta cumplită din acest an, care a produs deja serioase pagube în agricultură, poate avea şi efecte benefice. Dacă în urmă cu o săptămână viticultorii buzoieni aveau emoţii, pot răsufla uşuraţi acum, pentru că ploile din ultima perioadă le-au spulberat temerile că vor avea producţie slabă de vin în această toamnă. Ei spun că boabele de struguri, care erau mai puţin dezvoltate, dar bogate în zahăr, au primit destulă apă cât să le salveze investiţiile.
La Breaza, localitate buzoiană de la poalele dealului Istriţa, zona de origine a celei mai aromate tămâioase româneşti, viticultorii sunt optimişti cu câteva săptămâni înainte de începerea culesului. Aici a plouat abundent la jumătatea lunii august, depăşind 50 de litri pe metrul pătrat în trei zile.
„Faţă de producţia din 2014, când trei sferturi din culturi au fost afectate, anul acesta sperăm să recuperăm pierderile de atunci. Dacă în următoarele trei săptămâni nu va fi grindină, iar condiţiile meteo vor fi cele anunţate, adică vreme caldă, atunci ciorchinii vor fi şi mari şi gustoşi”, a declarat Aurel Lupu, viticultor din Breaza. (Iulian Bunilă)
VĂ MAI RECOMANDĂM ŞI:
Fermierii din Bărăgan, în sapă de lemn. Seceta a făcut praf porumbul
Se încarcă comentariile...
