Pufarea, colorarea maronie a merelor. Ce denotă pigmentarea fructelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Când apare fenomenul de pufare a merelor? FOTO: Crăiţa Merelor
Când apare fenomenul de pufare a merelor? FOTO: Crăiţa Merelor

Merele sunt printre cele mai consumate fructe de români, dar sunt şi destul de pretenţioase atunci când vine vorba de condiţiile de depozitare. Marii pomicultori şi-au construit depozite cu atmosferă controlată pentru a „ţine în viaţă” cât mai mult timp delicioasele fructe.

Odată culese, merele vor continua să se coacă în beci, acasă sau oriunde sunt ţinute, de aceea este foarte important să le păstrăm la rece. Fie că alegem frigiderul, balconul deschis, pivniţa sau chiar portbagajul maşinii, oriunde sunt între 0-5 grade, merele se păstrează perfect. 

Cum apare fenomenul de pufare şi dacă există vreun pericol pentru sănătate

Unul dintre cele mai răspândite soiuri de mere de la noi din ţară este Ionatanul. Este delicios şi suculent şi cu un gust aparte. Cu toate acestea, este şi foarte capricios. 

Pe lângă calităţile gustative, caracteristica merelor Ionatan este aceea că sunt un soi mai puţin rezistent la păstrare. 

„Atunci când merele Ionatan sunt foarte mari şi foarte coapte, concentraţia de zahăr din ele este şi ea mai mare decât în mod normal, ceea ce duce, în câteva săptămâni de la recoltare la apariţia fenomenului de pufare prin oxidarea zahărului. Pulpa merelor devine moale şi maronie. Deşi se fac cercetări constante asupra acestui fenomen, la nivel internaţional, specialiştii încă nu au reuşit să găsească o soluţie”, spune Corina Oprea, producător mere, alias „Crăiţa Merelor” din Voineşti. 

Craiţa Merelor. FOTO

Crăiţa Merelor. FOTO: Facebook

Acesta este şi unul dintre motivele pentru care România a rămas printre puţinele ţări europene în care încă se cultivă Ionatanul. 

Recomandarea pomicultorilor este să căutăm merele ionatan mai albe şi mai micuţe şi întotdeauna să le păstrăm la rece. Chiar dacă apare fenomenul de pufare trebuie să ne gândim că vedem nişte mere mai sănătoase, nestropite cu tot felul de soluţii.

„Pufarea este un fenomen ce apare atunci când merele coapte nu sunt tratate pentru a rezista păstrării peste iarnă. Sunt naturale, aşadar nu sunt periculoase pentru consum. Într-adevăr, nu mai sunt aşa de apetisante şi pot capăta un gust puţin amărui. În cazul în care găşiţi printre ele şi câteva pufate, iar acest fenomen este la început (puţin maroniu), le puteţi consuma proaspete, fără griji, la plăcintă sau să le faceţi un cadou sănătos căţeilor”, adaugă Corina Oprea.

Craiţa Merelor. FOTO

Crăiţa Merelor. FOTO: Facebook

Producătorii români, fie din lipsă de fonduri, fie pentru a păstra mărul mai sănătos, nu aplică prea multe substanţe pe mere. Pe de altă parte, nu aplicarea de soluţii multe este soluţia, crede Viorel Cigăran, pomicultor cu tradiţie de pe Valea Dâmboviţei, unde domneşte „Frumosul de Voineşti”.

„Nu ştiu dacă asta e ideea. Şi anul trecut şi anul acesta, Uniunea Europeană a scos de pe piaţă produse vechi, cunoscute şi aplicate de pomicultorii noştri. Sunt interzise de a mai fi folosite. Produse noi au apărut, dar nu ţin pasul cu cele vechi, ca spectru şi diversitate. Cele noi ar trebui să fie mai eficiente. Normal ar fi să reducem numărul de tratemente, nu să le multiplicăm. UE vrea de la noi să eliminăm produsele care au remanenţe, care au efecte secundare, care omoară albinele, de exemplu şi propune ca până în 2030, să se elimine toate insecticidele folosite în pomicultură”, spune Viorel Cigăran.

Vă mai recomandăm să mai citiţi:

În patria „frumosului de Voineşti“, elevii primesc mere din Polonia. „Nu au spaţii de depozitare cu atmosferă controlată“

FOTO An excelent pentru Frumosul de Voineşti. „Merele noastre se caută pe piaţă. Avem de muncă şi avem calitate“

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite