Hotelierii din Bucovina sunt la un pas de faliment din cauza pandemiei de COVID-19. Ce ar trebui să facă statul ca să-i salveze

Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, unităţile de cazare din Bucovina stau cu lacătul pe uşă de Paşte. Hotelierii încearcă să rămână optimişti, în ciuda calculelor pe care le-au făcut şi care arată că  gradul de cazare în sezonul mai-septembrie va scădea cu 50%.

În pandemia de COVID-19, Bucovina a fost închisă pentru turişti. Cele peste 500 de unităţi de cazare sunt fie pustii, fie găzduiesc persoane aflate în carantină instituţionalizată.  Situaţia este fără precedent, iar hotelierii spun că se gândesc la ce este mai rău.

Marius Biholar este administratorul unei pensiuni, din comuna Putna a judeţului Suceava.  Spune că Bucovina este pe locul III la nivel naţional la numărul de unităţi de cazare, după Braşov şi Constanţa.

”Reţeta succesului a fost cu siguranţă găsită de toţi proprietarii de unităţi de cazare : sejururi de relaxare, peisaje pitoreşti şi istorice, ospitalitate, bucătărie tradiţională şi păstrarea tradiţiilor vechi de peste 500 de ani”, a arătat tânărul.

Administratorul a spus că-n anii anteriori, de Paşte, hotelierii nu-şi mai vedeau capul de treburi, era o perioadă extrem de solicitantă. Gazdele luăm foarte în serios ”prezentarea tradiţiilor către oaspeţi, mesele de post şi de frupt puse în pachetele turistice şi evenimentele organizate pentru a arăta tuturor invitaţilor o parte importantă din istoria acestei zone şi pentru a pleca cu amintiri de neuitat”.

”Din păcate, 2020 va fi unul din anii pe care vom dori să îi uităm cât mai repede, deoarece în data de 16 martie toate unităţile de cazare şi alimentaţie publică au fost închise prin Ordonanţă Militară. În consecinţă, angajaţii din această ramur, şi aşa subdimensionaţi ca organigramă, au intrat în şomaj tehnic. Câteva unităţi au fost incluse în programele guvernamentale prin care cei întorşi în ţară intră în perioada de izolare timp de 14 zile, restul au încetat efectiv orice activitate. E ca şi cum ne-am fi izbit de un zid de beton cu o maşină care mergea cu 120 km/h”, ne-a spus Marius Biholar.

 GRADUL DE OCUPARE, MAI MIC CU 50% LA NIVEL DE SEZON

Impactul măsurilor este unul devastator pentru toţi cei care îşi câştigă existenţa din turism.

”Pe lângă rezervările din martie, aprilie şi mai care au fost anulate sau, în cel mai fericit caz, au fost replanificate pentru iunie, iulie, august şi septembrie, am pierdut şi o importantă sursă de venit din anularea pachetelor de Paşti si 1 Mai, sursă de venit care acoperea încasările mici din ianuarie, februarie şi martie. Dacă în criza financiară din 2008-2009 nu ne-a obligat nimeni să punem lacătul pe uşă dacă aveam cash flow să funcţionăm, această criză medicală ne-a forţat să o facem, deşi am luat toate măsurile sanitare severe, cu mult timp înainte de această ordonanţă militară”, a arătat antreprenorul.

Este lesne de înţeles ”că-n acest an numărul de clienţi va scade dramatic, numărul de înnoptări va scade şi el, gradul de ocupare va fi sub 30% la nivel de an si sub 50% la nivel de sezon (mai-septembrie), distrugându-se şi pe verticală sinergia dintre hotelieri şi agenţiile de turism”.

”Se vehiculează că sectorul bugetar va fi obligat să işi ia concediile de odihnă aferente anului 2020, în această perioadă de stare de urgenţă. Acest lucru va face să scadă şi mai mult procentele de mai sus, evident. Va fi o nouă lovitură în plus primită de această industrie, iar prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă care expiră în această perioadă, va deveni inutilă. Mai mult, dacă situaţia medicală nu se îmbunătăţeşte în următoarele 2 luni, sezonul este compromis total iar în perioada Sărbătorilor de iarnă e posibil să mai avem un nou episod identic cu cel din martie-aprilie, ceea ce va duce la falimentul celor mai multe unităţi de cazare”, a adăugat sursa citată.

Marius Biholar, administratorul pensiunii Muşatinii, din Putna. FOTO: Facebook/Marius Biholar

Hotelieri se aşteaptă ca statul să gestioneze corect criza medicală pentru că de modul în care este gestionată această criză depinde şi activitatea structurilor de cazare.

”Cu cât se prelungeşte perioada de inactivitate, cu atât va fi mai greu să ne revenim atât noi hotelierii, cât şi statul care va plati luna de luna şomajul tehnic la mii de angajaţi doar din Bucovina, dintr-un total de 235.000 de angajaţi la nivel naţional. Un alt ajutor ar fi asimilarea în această industrie a unei parţi din cele câteva sute de mii de oameni întorşi în ţară pentru a contrabalansa deficitul de peste 200.000 de angajaţi. Deficitul va scade în noul context, dar chiar şi aşa, cerere va fi iar specializările se fac la locul de muncă”, opinează Marius Biholar.

OPTIMIŞTII, PRIMII CLIENŢI DE DUPĂ PANDEMIE

Liliana Agheorghicesei are o pensiune în comuna Frasin a judeţului Suceava. Când a izbucnit pandemia de COVID-19 a pus camerele la dispoziţia statului pentru a asigura locuri de cazare celor aflaţi în carantină instituţionalizată. În ciuda greutăţilor

”Intuiesc că, la sfârşitul acestei perioade de stagnare totală, vom fi, cu toţii, diferiţi.  Vom gândi altfel, în funcţie de posibilităţi, educaţie şi condiţie socială iar noi, cei care operăm în turism, va trebui să ghicim cum intenţionează să acţioneze viitorul nostru client. Rând pe rând, au fost eliminate din ecuaţie evenimentele de mare anvergură  şi nu avem nici un argument  în sprijinul  ideii că ele vor fi permise , în curând.  Puţin probabil că, în viitoarea perioadă de reaşezare economică, marile companii îşi vor mai permite să organizeze training-uri pentru angajaţi, în locaţiile noastre, în condiţiile în care ei se vor axa pe propria lor supravieţuire. Am înţeles  că tinerii care îşi programaseră  evenimente importante din viaţa personală  au renunţat la ele, le-au amânat sau anulat, datorită noilor circumstanţe. Oamenii, în general, vor fi altfel. Unii, mai norocoşi sau mai chibzuiţi, vor prefera să-şi conserve lichidităţile, în ideea că ar putea veni şi zile mai negre. Alţii se vor trezi la sfârşitul acestei crize a coronavirusului secătuiţi de resurse şi epuizaţi de griji şi nevoi”, a arătat Liliana Agheorghicesei.

Liliana Agheorghicesei, preşedinta Federaţiei Patronale IMM Suceava. FOTO: Facebook/Liliana Agheorghicesei

TICHETELE DE VACANŢĂ, SALVAREA TURISMULUI

Ea a spus că se aşteaptă ca primii clienţi ai pensiunii sale, după pandemie, să fie persoanele optimiste, care cred că „că viaţa e scurtă şi este esenţial să fructificăm, la maxim, orice oportunitate”.

          ”Aşadar va trebui să oferim viitorului turist posibilitatea de a se bucura de orice colţişor binecuvântat al acestei ţări, în condiţiile în care el, turistul, a ratat primăvara, experimentând  izolarea. Pentru ca acest lucru să se întâmple avem nevoie de ajutor, din partea statului. Ştiu că se fac presiuni la toate nivelurile şi conştientizez că statul a iniţiat deja, o serie de măsuri, destul de firave, după părerea  mea.  Nu la acestea mă refer  ci la un alt ajutor, indirect dar concret, care să vină şi în sprijinul cetăţeanului, să sprijine şi agentul economic  dar şi statul, în acelaşi timp. De la nivelul nostru, al  organizaţiilor care operează  în turism,  va porni propunerea de a se acorda  tichete de vacanţă atât angajaţilor din sectorul bugetar cât şi celor din mediul privat, ca fiind unica soluţie  care ar putea menţine pe linia de plutire turismul românesc, în perioada următoare”, a conchis Liliana Agheorghicesei care este Preşedinta Federaţiei Patronale IMM din judetul Suceava.