Groapa de gunoi din vârful muntelui care poate falimenta un judeţ. Paguba uriaşă cauzată de cea mai mare aberaţie din România cu fonduri UE
0
Consiliul Judeţean Suceava a înaintat o cerere Consiliului Local Pojorâta de a-i fi transferate în proprietate cele 9 hectare de teren pe care a fost construit depozitul ecologic de deşeuri din Pasul Mestecăniş. Dacă cererea va fi acceptată, proiectul realizat în prezent în proporţie de 95% va fi finalizat, însă, în caz contrar, judeţul Suceava riscă să intre în faliment.
Gropile de gunoi de la Mestecăniş – Pojorâta şi Vorniceni – Moara sunt unele dintre cele mai importante investiţii făcute în ultimii ani de către Consiliul Judeţean (CJ) Suceava. Dacă la investiţia de la Moara a fost realizată recepţia luna trecută, pentru depozitul de deşeuri de la Mestecăniş, judecătorii Curţii de Apel Cluj au dispus sistarea investiţiei, deoarece nu a existat o consultare populară a locuitorilor din comuna Pojorâta înainte de începerea lucrărilor.
Astfel, pentru ca proiectul să poată continua, consilierii judeţeni au propus un proiect de hotărâre privind preluarea de către CJ Suceava a suprafeţei de nouă hectare de teren, aferent depozitului de gunoi de la Pojorâta – Mestecăniş.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Alexandru Rădulescu a arătat că au fost efectuate recepţii pentru noile depozite de deşeuri, cel de la Pojorâta fiind terminat în proporţie de 95%. Termenul de finalizare pentru acesta este data de 31 mai 2016 iar dacă până atunci nu va fi terminată recepţia banii veniţi de la Uniunea Europeană vor trebuie restituiţi din vistieria Consiliului Judeţean.
Alexandru Rădulescu a prezentat şi un istoric al investiţiei prin prisma acţiunilor în instanţă formulate. Astfel, Tribunalul Suceava ca instanţă de fond a dat dreptate Consiliului Judeţean, la recursul strămutat în Ardeal, Curtea de Apel Cluj a infirmat hotărârea instanţei sucevene. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţei a confirmat încă odată sentinţa de la Cluj. Pe căi extraordinare de atac, au fost depuse noi contestaţii de către Consiliul Judeţean.
„Cine îşi asumă public discuţii, trebuie să ţină cont că încă din 2008 au fost dezbateri publice. Toate structurile de mediu din România şi din UE au fost chemate să îşi exprime puncte de vedere, care au fost respectate”, a explicat vicepreşedintele CJ Suceava, Alexandru Rădulescu.
El a reamintit faptul că, dacă proiectul eşuează, vor trebui restituite toate sumele avansate de Uniunea Europeană.
Fiind supus la vot, proiectul de hotărâre privind preluarea suprafeţei de nouă hectare de teren de către Consiliul Judeţean, pentru finalizarea lucrărilor la depozitul de deşeuri de la Mstecăniş, a fost votat cu 31 de voturi pentru şi trei abţineri.
„Consilierii Consiliul Judeţean Suceava se încăpăţânează să nu respecte o hotărâre definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Cluj în ceea ce priveşte groapa de gunoi de pe Mestecăniş şi să sfideze astfel dorinţa majorităţii locuitorilor judeţului Suceava, <<beneficiarii>> gropii de gunoi, aşa cum le place consilierilor judeţeni să spună, de a nu distruge un patrimoniu natural atât de frumos şi deosebit al Bucovinei – Pasul Mestecăniş”, a transmis Florin Grădinariu, preşedintele Asociaţiei Biosilva.
Florin Grădinariu, preşedintele Asociaţiei Biosilva. FOTO www.newsbucovina.ro
Vicepreşedintele CJ Suceava, Alexandru Rădulescu, este optimist şi este de-a dreptul convins că membrii Consiliului Local Pojorâta nu vor vota împotriva transferării celor nouă hectare de teren pe care a fost construit depozitul ecologic de la Mestecăniş din posesia comunei Pojorâta către judeţul Suceava.
„Eu sunt un optimist incorigibil, nu pun răul în faţă şi cred că decizia Consiliului Local Pojorâta va fi una înţeleaptă şi în interesul judeţului şi va ţine cont de solicitarea noastră. Consiliul Judeţean are şi alte două abordări juridice, abordări juridice care au ca termen luna aprilie. Atunci mai este o şansă ca prin acele acţiuni juridice să putem continua acest proiect foarte important pentru judeţ.
În cazul în care nu se va ajunge la o soluţie, falimentăm. Primul pas ar fi că judeţul trebuie să suporte contravaloarea acelui obiectiv, <<Depozitul ecologic de la Pojorâta>>, aproximativ 27 de milioane de lei şi mai departe vedem ce se întâmplă, s-ar putea să fie considerat că nu ne-am atins obiectivele la nivelul întregului sistem de management integrat al deşeurilor, deci peste 50 de milioane de euro. Este ceva inedit, nu am trecut printr-o asemenea experienţă, nimeni din judeţ sau din România. Sper ca înţelepciunea, bunul simţ vor triumfa”, a explicat Alexandru Rădulescu, care a precizat că în cazul unei decizii negative a CL Pojorâta, terenul respectiv va trebui refăcut în limitele posibile.
Alexandru Rădulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava. FOTO www.radiotop.ro
Localnicii din Pojorâta sunt total nemulţumiţi de insistenţa cu care Consiliul Judeţean Suceava încearcă prin orice metodă să ducă la capăt un proiect pe care ei l-au contestat încă de la început.
„Consilierii judeţeni încearcă să ducă mai departe o greşeală, pe care nu o putem accepta. Ei, de frica că vor avea de plătit, fac orice ca să ducă proiectul la capăt. Lucrările trebuiau oprite, să fie găsită o soluţie prin discuţii la nivel de Guvern să fie schimbată locaţia şi să repare porcăria făcută, dar după câte văd eu nu avem consilieri judeţeni, avem nişte persoane aservite unor interese şi lucrările decurg după cum se vede. Mă tem că cei din Consiliul Local Pojorâta ar putea să aprobe cererea venită de la Consiliul Judeţean”, a declarat Aristide Maxim, reprezentantul cetăţenilor din comuna Pojorâta.
Acesta a explicat că a făcut o cerere la Primăria comunei Pojorâta pentru a fi informat atunci când vor organiza o şedinţă de Consiliu Local în care va fi pusă în discuţiecererea făcută de Consiliul Judeţean Suceava de a fi transferată în proprietatea sa cele nouă hectare de teren din Pasul Mestecăniş pentru depozitul de deşeuri ecologic.
Aristide Maxim - reprezentantul locuitorilor din comuna Pojorâta. FOTO: Eco Bucovina
„Acel loc a fost teatru de război, în ambele Războaie Mondiale. Şi în primul şi în al doilea, Pasul Mestecăniş a fost un punct strategic prin care a trecut şi pe unde s-au dat lupte grele. Au rămas oseminte, muniţie, au rămas urme. În loc să-i cinstească pe cei care s-au jertfit acolo, s-au gândit să pună gunoaie tocmai acolo, în capul cetăţenilor din Valea Putnei”, a completat Aristide Maxim.
El a precizat că în cazul în care vor reuşi să oprească construirea gropii de gunoi, localnicii din Pojorâta doresc să fie sistate lucrările definitiv, să se niveleze terenul şi să fie găsit un alt loc pentru un depozit ecologic ce să deservească zonei de munte a judeţului Suceava.
Cea mai mare aberaţie din fonduri europene - groapă de gunoi construită în vârful muntelui
În zona Pasului Mestecăniş din masivul Giumalău, la o altitudine de 1.086 de metri, Consiliul Judeţean Suceava a construit o groapă de gunoi. Excavatoarele au săpat deja o groapă imensă chiar în vârful muntelui, iar miile de metri cubi de pământ rezultat a fost deja mutat cu zeci de camioane pe pajişti din apropiere.
Groapa de gunoi urma să adune toate deşeurile menajere colectate din localităţile din zona montană a judeţului Suceava.
Gunoiul produs de suceveni trebuia să fie depozitat chiar aproape de vârful trecătorii care face legătura între staţiunile de interes naţional Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.
Muntele săpat, zona defrişată şi movilele de pământ excavat de pe marginea drumului european 576 au transformat spectaculosul Pas Mestecăniş într-un peisaj dezolant.
Investiţia a fost realizată printr-un program finanţat din fonduri europene care vizează gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava. La 25 ianuarie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava (CJ), Ioan Cătălin Nechifor, semna cu reprezentanţii firmelor Bilfinger Baugesellschaft mbH Austria şi SC Concret Construct AG SRL Gura Humorului un contract în valoare de 27,6 milioane de lei pentru „construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la Pojorâta, din judeţul Suceava“.
Termenul de finalizare a lucrărilor era de iulie 2014, însă proiectul nu a fost terminat nici până în prezent. Conform proiectului, se estima că groapa de gunoi va funcţiona până în anul 2037 şi aici urmau să fii depuse 350.000 de tone de deşeuri.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
