De ce s-a împuşcat în cap domnitorul Grigore Alexandru Ghica, unul dintre cei mai bogaţi conducători ai Moldovei
0Grigore Alexandru Ghica a fost domn al Moldovei între 1849 – 1853 şi între 1854 – 1856. Acesta a fost un domnitor ce a încercat să aducă bunăstarea în ţară, i-a dezrobit pe ţigani şi a încurajat unirea principatelor române. Fiind exilat la Paris şi atacat de duşmanii săi politici cu tot felul de zvonuri false, Ghica a intrat în depresie şi s-a sinucis, împuşcându-se în cap la vârsta de 50 de ani.
Grigore Alexandru Ghica (1807 – 1857), cunoscut şi sub numele Grigore al V-lea Ghica, a fost domnitor al Moldovei în două rânduri, între 1849 şi 1853, respectiv între 1854 şi 1856. El a fost ultimul domn al Principatului Moldovei. Acesta a fost numit la conducerea ţării odată cu instalarea pe tronul Munteniei a lui Barbu Ştirbei, ca urmare a Convenţiei de la Balta Liman (Turcia).
Încă de la începutul domniei, Grigore Alexandru Ghica a încercat să introducă măsuri economice de promovare a bunăstării în ţară. El a stopat abuzurile, a stimulat atât exporturile cât şi importurile, scăzând taxa vamală de la 12% la 5%. În anul 1851, Grigore al V-lea Ghica a reglementat agricultura şi învăţământul public. Aceasta a adus o îmbunătăţire pentru ţărani, prin scădea zilelor de muncă şi mărirea imaşul. În timpul primei sale domnii au fost înfiinţate două facultăţi, de drept şi filosofie, o şcoală de moşit, una de chirurgie şi un ospiciu de infirmi.
Grigore Alexandru Ghica a reuşit să stabilizeze situaţia financiară a Moldovei, ce ajunsese într-o stare precară după Revoluţia din 1848. În vara anului 1853, a izbucnit un război între Imperiul Rus şi cel Otoman, ruşii intrând în Moldova. Domnitorul a fost nevoit să se refugieze la Viena. Din acel moment şi până în 1854 ţara fiind condusă de ruşi. După retragerea ruşilor, din acelaşi an, Moldova nu redevine liberă ci este ocupată de austrieci, care însă îl reinstalează pe tronul ţării tot pe Grigore Alexandru Ghica.
Domnitorul Moldovei a încurajat libertatea presei, cultura, a luptat pentru emanciparea ţiganilor, a introdus telegraful şi a promulgat prima lege a jandarmilor. Grigore Alexandru Ghica a început să lupte pentru unirea principatelor române, luptă ce a continuat-o şi după părăsirea tronului.
Acesta s-a stabilit la Paris, unde a intrat într-o depresie puternică, deoarece împăratul francez Napoleon al III-lea a refuzat să-l mai susţină. În aceeaşi perioadă, Teodor Balş, duşmanul lui Grigore Alexandru Ghica, a început să lanseze în Europa tot felul de zvonuri jignitoare despre cel ce fusese domn al Moldovei. Văzându-se izolat politic şi exilat din propria sa ţară, în seara zilei de 4 august 1857, Ghica şi-a pus capăt zilelor, împuşcându-se în cap.
„Iată această broşură, din fiecare pagină a ei curge sânge, căci ea au omorât pe Domnul Grigore Ghica”, spunea Mihail Kogălniceanu în Adunarea Obşteacă din 1863 despre o revistă în care domnitorul Ghica era acuzat de tot felul de fapte ce nu erau reale.
Despre presiunile politice ce l-au condus la sinucid pe Grigore Alexandru Ghica a scris însuşi acesta în testamentul său: „Sunt victima unei traume abominabile: cât de nevinovat sunt, nu pot să trăiesc. Va veni o zi când dreptatea va ieşi la lumină. Aştept inamicii mei la tribunalul lui Dumnezeu”.
Domnitorul Grigore Alexandru Ghica a fost un domnitor bogat şi iubit de femei
Grigore Alexandru Ghica s-a născut într-o familie bogată din Moldova, fiind fiul lui Alexandru Ghica şi al Elenei Sturdza. El a urmat cursurile celor mai bune şcoli din Europa, ajungând să vorbească patru limbi străine.
La vârsta de 21 de ani, Grigore Alexandru Ghica s-a căsătorit cu domniţa Elencu Sturdza, însă după cinci ani de mariaj, aceştia au divorţat din cauza idealurilor diferite pe care le aveau. Dacă Ghica avea aşteptări înalte de la el, Elencu Sturdza se mulţumea doar să fie o bună gospodnă şi mamă. Cei doi au avut împreună patru copii, trei băieţi şi o fată.
După divorţul său de Elencu Sturdza, Grigore Alexandru Ghica s-a căsătorit cu Ana Catargi, în anul 1833. Aceştia au călătorit prin întregul continent european, iar în cei şapte ani de căsnicie, ei au avut două fete. În timp ce se aflau la Chişinău, Ana Catargi s-a îmbolnăvit, fiind cuprinsă de o răceală puternică. Frumoasa Ana, în vârstă de doar 26 de ani, avea să moară în braţele soţului ei.
Ultima soţie avută de Grigore Alexandru Ghica a fost franţuzoaica Eufrosina Leroy. Cei doi s-au cunoscut la Paris, înainte ca Ghica să fie numit domn al Moldovei. Eufrosina i-a fost alături lui Ghica în perioada celor două domnii şi până când domnitorul moldovean a decis să-şi pună capăt zileleor. Căsnicia lor a durat timp de zece ani, interval în care franţuzoaica a dat naştere la doi băieţi, Grigore şi Ferdinand.
„Un spirit just, dar puţin solid în noţiunile care servesc să dea forţă judecăţii; un caracter incoruptibil, dar dispus să cedeze influenţei pasiunilor , profesând un profund respect pentru legalitate şi lăsându-se târât de arbitrar fie din mândrie, fie de un sentiment de echitate rău înţeleasă. Grigore Ghica era plămădit din acest amestec de defecte şi calităţi care au influenţat şi asupra vicişitudinilor domniei sale agitate”, aşa a fost caracterizat Grigore Alexandru Ghica de secretarul său personal, Nicolae Şutu.
Se încarcă comentariile...
