Cum a pierdut Ştefan cel Mare în faţa turcilor Chilia şi Cetatea Albă: „Aceste două porturi aduceau cel mai mare venit al ţării Moldovei“
0Turcii nu au reuşit să-l înlăture pe Ştefan cel Mare de pe tronul Moldovei, astfel că s-au gândit să-l atace indirect, punând stăpânire pe Cetatea Chilia şi Cetatea Albă. În anul 1484, cele două cetăţi au fost cucerite de turci, Moldova primind o lovitură puternică, deoarece a ieşit din circuitul comerţului internaţional, pentru că nu mai avea ieşire la Marea Neagră.
Cetatea Albă şi Chilia au fost un motiv de dispută între moldoveni şi munteni în perioada secolului al XIV-lea. Ştefan cel Mare a reuşit să cucerească cele două cetăţi în anul 1465, după ce a mai avut o tentativă eşuată cu trei ani înainte, în urma căreia s-a ales cu o rană la picior ce avea să-l urmărească până la sfârşitul vieţii.
Atât Moldova, cât şi Ţara Românească îşi doreau cele două cetăţi pentru a avea acces la comerţul internaţional de produse. Cetatea Chilia era un punct strategic şi comercial foarte important pentru cele două state medievale.
În anul 1484, după mai multe încercări nereuşite de a-l alunga pe Ştefan cel Mare de pe tronul Moldovei, turcii s-au gândit să-i dea o lovitură economică importantă prin cucerirea celor două cetăţi din sudul ţării.
„Aceste cetăţi erau de o insemnătate capitală pentru Moldova, căci prin ele se făcea pe atunci cel mai insemnat import al ţărei de prin părţile martime, mai ales din Veneţia şi Genua. Vama obiectelor importante ffiind insemnată, aceste doue porturi aduceau cel mai mare venit al ţărei Moldovei. (...) De aceea am vezut cum oraşul Chilia fusese de atîtea ori in ceartă intre Moldoveni şi Munteni: cum Stefan cel Mare nu stătuse la gînduri, intăi de a jertfi pentru stăpînirea lui prietenia lui Vlad Ţepeş, apoi de a infrunta furia turcească”, a explicat istoricul român Alexandru D. Xenopol.
Domnitorul moldovean a simţit că turcii vor ataca cetăţile sale ce aveau acces la Dunărea şi Marea Neagră, astfel că a început să le fortifice, zidind Cetatea Chilia în anul 1477.
Turcii au pregătit un prim atac asupra celor două cetăţi în anul 1481, însă planurile lor au fost date peste cap de către Ştefan cel Mare, cel care i-a distrus armata voievodului muntean Laiotă Basarab, înainte ca acesta să asedieze cetăţile moldovene, până la venirea sprijinului turcesc.
„Această imprejurare făcu după cît se vede pe Turci să amîne lovitura, care căzu asupra Moldovei tocmai in 1484. In acest an Turcii vin cu mare putere asupra cetăţilor, ajutaţi şi de Vlad Călugărul domnul Munteniei, şi aşa porturile Moldovei, după o luptă desperată cad, Chilia in 14 Iulie, iar cetatea Albă in 5 August 1484”, a arătat Alexandru Xenopol.
Victoria obţinută de turci a fost o lovitură puternică primită de Ştefan cel Mare, care a fost nevoit la sfârşitul domniei sale să se declare vasal al otomanilor şi să plătească tribut anual sultanului turc.
„Domnul Moldovei, cunocîndu-şi puterile prea puţine, trimise către Baiazet ambasadori ca să ceară pace. Baiazet îi primi cu graţie şi se induplecâ fără greutate a incheie un tratat prin care primea sub octrotirea sa pe domnul moldovan, sub condiţiunea unui tribut anual. Apoi trecu Dunărea fără zabavă şi păşi cu oastea pănă la locul unde îl aştepta flota, in faţa cetăţei Albe”, a povestit istoricul italian Andrea Cambini.
Totuşi, Ştefan cel Mare nu a cedat atât de uşor precum arată italianul Cambini. El s-a luptat zile în şir cu turci, până când cele două cetăţi au cedat. Cronicarul român Grigore Ureche explică în „Letopiseţul Ţării Moldovei”, cum s-au desfăşurat cele două bătălii date pentru cucerirea Cetăţii Chilia şi a Cetăţii Albe.
„Baiazit împăratul turcescu cu mare oaste au intrat în ţară şi au bătut Chiliia şi Citatea Albă, însă nu singur cu puterea sa, ce şi Vladul vodă Călugărul, domnul muntenescu, cu muntenii, încă au mers într-ajutoriu împăratului, cum s-au pomenitu mai sus că au făcut vicleşug asupra stăpânului său, lui Ştefan vodă, de au datu ajutoriu turcilor. Şi miercuri, în patrusprăzece zile iulie, au luat cetatea Chiliia, în zilele lui Ivaşco şi Maxim pârcălabii.
Aşijdirea într-acelaş an, miercuri, avgust 5 zile, au luat şi Cetatea Albă, în zilile lui Gherman şi Ion pârcălabii. Şi ar fi vrut apuca şi alte cetăţi, că Ştefan vodă la gol n-au îndrăznitu să iasă, ci numai la strimtori nevoia de le făcea zminteală. Ci şi turcii văzându ajutoriul ce venise de la Ţara Leşască lui Ştefan vodă, sau însuşi craiul, cum scriu unii, că au tras de la rusi şi de la Litva ţara toată, de să strânsese oamenii de treabă mai mulţi de 20.000 de oameni şi trecându Nistrul craiul cu dânşii suptu Haliciu, au venitu la Colomăia, de ş-au pus tabăra, 6993 (1484) septevrie 1.
Acolea au venit şi Ştefan vodă, de s-au împreunat cu craiul, şi toate ce au avut mai de treabă au vorovitu. Mai apoi l-au şi ospătat pre Ştefan vodă şi 3.000 de oameni i-au dat, cu carii s-au întorsu Ştefan vodă la Moldova. Împreunându decii oastea cea streină cu a sa, pre multe locuri au smintit pre turci, de le-au căutatu a ieşi din ţară. Aşa Ştefan vodă au curăţitu vrăjmaşii din ţară. Iar cetăţile carile le-au luatu turcii, Chiliia şi Cetatea Albă, n-au putut să le dobândească, că ei mai nainte de ce au ieşitu, le-au grijitu cu oameni, cu puşci şi cu bucate de ajunsu şi au rămas pre mâna turcilor, pănă în zioa de astăzi”, a arătat Grigore Ureche.
În anul 1486, Ştefan cel Mare încearcă să recucerească Cetatea Albă, însă cum armata sa nu era una foarte numeroasă, asediul său a fost respins. Aceasta a fost ultima încercare a domnitorului moldovean de a recupera una dintre cele două cetăţi ajunse în posesia turcilor.
Alte ştiri pe această temă:
Destinul unui nepot al lui Ştefan cel Mare: a fost otrăvit de soţie
Sfârşitul nepotului lui Ştefan cel Mare: asasinat de boieri în foişorul său de la Suceava
Se încarcă comentariile...
