Alianţa Suceava-Botoşani a fost prima structură din România înfiinţată pentru a atrage independent fonduri UE. Reacţia Bruxelles-ului la această iniţiativă

Primarul Sucevei, Ion Lungu FOTO: Oana Şlemco

Alianţa Vestului nu este prima de acest gen înfiinţată în România. Consiliile Locale Suceava şi Botoşani s-au aliat în 2013 pentru a atrage fonduri europene pentru dezvoltare, numai că n-au avut sorţi de izbândă fiindcă Uniunea Europeană n-a aprobat finanţarea asocierii.

Alianţa Vestului - Oradea, Arad, Cluj-Napoca, Timişoara - nu este o premieră în România. În anul 2013, autorităţile din Suceava şi Botoşani au înfiinţat Asociaţia Intracomunitară Suceava - Botoşani, pentru a atrage fonduri europene de dezvoltare pe exerciţiul bugetar 2012-2020.

Atunci, s-a organizat o şedinţă comună la care au participat şefii consiliilor judeţene (CJ) de la acea vreme, Cătălin Nechifor şi Florin Ţurcanu, precum şi primarii de reşedinţă de judeţ, Ion Lungu şi Ovidiu Portariuc. Întâlnirea a avut loc la Centrul Economic Bucovina. Autorităţile s-au întrecut în declaraţii despre curaj şi viziune. Fostul preşedinte al CJ Suceava, Cătălin Nechifor, spunea că se pune în practică un model care a funcţionat în alte ţări europene.

La rândul său, fostul preşedinte al CJ Botoşani, Florin Ţurcanu, a spus că sediul acestei asociaţii va fi la Salcea, oraş aflat la mijlocul distanţei dintre municipiile Suceava şi Botoşani, precizând că această asociere urmează să finalizeze strategiile de dezvoltare. Numai că, după cinci ani de la înfiinţare, Alianţa Nord-Estului nu a reuşit să dezvolte nici măcar un proiect. Şi asta pentru că Uniunea Europeană n-a fost de acord să finanţeze proiectele depuse de această structura.

„În acordul cadru trimis la Uniunea Europeană pentru 2014-2020 erau prevăzute mai multe ITI-uri (Investiţii Teritoriale Integrate): Delta Dunării, Suceava-Botoşani, Brăila-Galaţi şi Timişoara-Arad. La Uniunea Europeană s-a aprobat un singur ITI: Delta Dunării. Celelalte nu s-au mai aprobat. Noi am pregătit strategia, dar nu am mers mai departe pentru că Uniunea Eropeană nu a mai aprobat acest tip de investiţii integrate pe fonduri europene”, a declarat primarul Ion Lungu.

Cu privire la Alianţa Vestului, Ion Lungu a declarat: „Noi suntem pionieri. Noi avem această alianţă făcută cu Botoşani încă din 2013”. Alesul local a mai spus că Alianţa Vestului nu a fost înfiinţată doar pentru atragerea de fonduri europene. „Aceste parteneriate se fac pentru mai multe tipuri de colaborări, pe dezvoltări. Fonduri europene nu se pot atrage, astăzi, separat de la Uniunea Europeană. Ce pot să facă ei şi, probabil, vom face şi noi la Suceava, să ne pregătim pentru exerciţiul bugetar 2021-2027, să poată fi funcţionale acele ITI-uri pe unde se va merge pe bază de vecinătate”, a declarat Ion Lungu.

Alianţele regionale, dependente de Centru până în 2021

Scopul principal al Alianţei Vestului – acela a atrage fonduri europene direct de la Bruxelles, fără ca proiectele să aibă nevoie de semnătura Bucureştiului - este imposibil de realizat, cel puţin până în 2021. Declaraţia aparţine comisarului european pentru Politică Regională, Corina Creţu.

„În cadrul actualei perioade de programare 2014 – 2020, conform reglementărilor în vigoare, nou înfiinţata Alianţă a Vestului nu poate să acceseze direct fonduri structurale şi de investiţii europene”, a declarat comisarului european pentru Politică Regională, Corina Creţu.

Corina Creţu a susţinut că prin Articolul 7 al Fondului european de dezvoltare regională, fiecare oraş reşedinţă de judeţ din România are alocaţi bani pe care îi poate gestiona în mod direct, în funcţie de nevoile sale. „Astfel, în perioada 2014 – 2020, autorităţile române au alocat cu titlu indicativ municipiului Cluj-Napoca 45,2 milioane de euro, Timişoara are alocate 55,9 milioane de euro, Arad – 38,9 milioane de euro, iar Oradea primeşte 36,1 milioane de euro”.

Abia din 2021 ar putea fi Alianţa Vestului eligiblă pentru proiecte europene

În ceea ce priveşte următoarea perioadă de finanţare (2021 – 2027), comisarul european afirmă că rolul unor noi actori precum această Alianţă urmează să fie decis „în cadrul negocierilor pentru viitorul Acord de Parteneriat între Comisia Europeană şi România.”
 

„Atât experţii DG REGIO, cât şi eu personal considerăm că oraşele ar putea să joace un rol şi mai important în felul în care sunt cheltuiţi banii politicii de coeziune în perioada de după 2020, iar autorităţile locale ar putea să fie implicate şi mai mult în selectarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană”, a explicat Corina Creţu în răspunsul transmis cotidianului Făclia de Cluj.