FOTO Misterul maicii Teofana, femeia neconfirmată de istorici drept mama voiveodului  Mihai Viteazul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Oricare ar fi, mama lui Mihai Viteazul l-a scăpat din mâinile boierilor care vroiau să-l ucidă FOTO: puterea.ro
Oricare ar fi, mama lui Mihai Viteazul l-a scăpat din mâinile boierilor care vroiau să-l ucidă FOTO: puterea.ro

Dincolo de faptele de vitejie ale voievodului Mihai Viteazul, trecutul său este ascuns în negura timpului. Se ştiu prea puţine date despre originile sale şi s-au născut multe legende necofirmate în prezent. O astfel de legendă a fost ţetustă în jurul mamei domnitorului, femeiea care a reuşit să-l scape din mâinile boierilor care vroiau să-l ucidă. Hangiţă, călugăriţă sau doamna din înalta societate medievală?

Voievodul cu trei mame

Istoricii caută un răspuns la această întrebare de secole, iar el nu a fost încă găsit. Ceea ce se ştie cu certitudine despre mama lui Mihai Viteazul este faptul că a avut legături strânse cu fosta cetate medievală Oraşul de Floci, cel mai mare târg comercial din Evul Mediu, construit în inima Bărăganului. Toate izvoarele istorice o denumesc „Teodora“ şi toate confirmă faptul că ea a jucat un rol important în accederea la tron a viitorului domnitor.

Cu toate acestea, în jurul femeii care l-a adus pe lume pe voievod s-au ţesut multe legende. Un izvor istoric vorbeşte despre existenţa maicii Teofana, o boieroaică din Evul Mediu devenită călugăriţă, ca fiind mama adevărată a voievodului. Ajunsă la schitul Cozia, maica Teofana  a lăsat în momentul morţii tragice a lui Mihai Viteazul un testament prin care susţine faptul că este adevărata mamă a domnitorului.

„Eu, roaba Domnului Iisus Hristos, călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihail voevoda din Ţeara Românească, vieţuit-am viaţa ceştii lumi deşartă… şi înşelătoare… şi am petrecut lumeaşte destul, în tot chipul în viaţa mea, până ajunsu şi la neputinţa bătrâneaţelor meale şi la slăbiciunea mea, în sfânta mânăstire, în Cozia la lăcuinţa sfintei troiţe şi la răpausul răposatului Mircea voevoda. Şi trăiiu de ajunsu şi luaiiu şi sfântul cin călugăresc derept plângerea păcatelor meale. Acuş mă ajunse şi vestea de săvârşirea zilelor drag fiiului mieu Mihail voevod de sărăcia doamna sa şi a coconilor domniei lui prin ţărăle străine. Fuiu de plângere şi de suspine ziua şi noaptea (...)“ se arată în respectivul document păstrat şi astăzi la Cozia.

Cea de-a doua variantă cu privire la existenţa mamei Teodora a lui Mihai Viteazul este şi cea mai larg acceptată de istorici. Teodora a fost o importantă aristocrată a Evului Mediu românesc care s-a căsătorit cu voievodul Pătraşcu cel Bun, iar în ultimul an de domnie a soţului său l-a adus pe lume pe Mihai Viteazul.

Rămasă văduvă, femeia a plecat în pribegie în Transilvania alături de copilul Mihai, pentru a-l feri de uneltirile boiereşti. Gestul Teodorei a însemnat salvarea de la moarte a viitorului domnitor, precum şi posibilitatea ca acesta să urce pe tronul Ţării Româneşti.

„În acea perioadă domniile erau foarte instabile, tocmai de aceea vieţile posibililor domnitori erau în permanenţă puse în pericol de boieri“ susţine doctorul în istorie Emilia Corbu, din cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Ultima variantă cu privire la Teodora, mama lui Mihai Viteazul, este cea mai puţin plauzibillă, însă cercetătorii amintesc de ea în momentul în care vorbesc despre trecutul voievodului. Potrivit unor cronicii, femeia care l-a adus pe lume pe înfăptuitorul primei Uniri este defapt o hangiţă de la Oraşul de Floci, iar domnitorul este rodul unei iubiri interzise dintre aceasta şi un boier.

„Trebuie să credem cât mai puţin această teorie, pentru că ea a fost expusă tocmai pentru a defăima onoarea domnitorului. Apare doar în izvoarele maghiare şi se ştie destul de bine motivul pentru care a fost creată“ adaugă Emilia Corbu.

Brand-ul local „Tudora“

Rămasă încă o enigmă a istoriei, personalitatea Teodorei, femeia care l-a născut pe Mihai Viteazul, a devenit brand-ul unui festival culinar, desfăşurat la Giurgeni, lângă ruinele Oraşului de Floci, denumit „La casa Tudorii“ . 

În 2012, evenimentul a ajuns la cea de-a doua ediţie, iar scopul său este acela de a readuce la viaţă cultura şi tradiţiile populare specifice Bărăganului, prin intermediul unui
concurs culinar de reţete ialomiţene.







 
 

Slobozia



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite