FOTO Smaranda Apostoleanu, femeia care i-a dat imbold lui Gheorghe Apostoleanu în politica mare
0
Soţiile oamenilor de stat de acum mai bine de o sută de ani au avut un rol extrem de important în „mişcarea” lucrurilor în ţară.
Aşa cum se ştie, de când e lumea şi pământul în spatele unui bărbat puternic stă o femeie la fel de puternică. Astfel de exemple au existat şi în Focşanii de acum mai bine de un secol, când viaţa politică şi nu numai era la fel de efervescentă ca şi astăzi.
Despre familia Gheorghe şi Smaranda Apostoleanu se poate spună că a dominat scena publică a Focşanilor din a doua jumătate a sfârşitul secolului 19, „Apostolenii” fiind cei mai mari proprietari de pământuri din zona Vrancei.
Gheorghe Apostoleanu (1832-1895), doctor în drept, preşedinte al Curţilor de Apel din Iaşi şi Focşani, dar şi deputat şi senator în mai multe legislaturi, a fost unul dintre aristocraţii vremii. Sfătuitor al princepelui Alexandru Ioan Cuza, profesorul Apostoleanu a contribuit din plin la realizarea Unirii Principatelor Române.
Puţini ştiu însă că în spatele său s-a aflat întotdeauna soţia sa, Smaranda Apostoleanu, fostă Gîtză, fiica unor oameni extrem de bogaţi din Panciu.
„Smaranda Apostoleanu a fost fondatoarea primei societăţi de Cruce Roşie la acea vreme, sediul societăţii aflându-se chiar în casa familiei, de pe strada Cuza Vodă, acolo unde există şi astăzi fostul local al spitalului de reumatologie. De altfel, în casa Smarandei Apostoleanu aveau loc toate petrecerile oraşului, celebrele baluri din saloanele cu oglinzi veneţione. A fost o femeie puternică, care i-a dat imbold soţului ei să intre în politică, devenind astfel unul dintre cei mai importanţi politicieni ai vremii. Tot în locuinţa de pe strada Cuza Vodă, cu bunăvoinţa Smarandei Apostoleanu, s-a semnat armistiţiul între România şi Puterile Centrale din primul război mondial”, ne-a declarat Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
În 1888, însuşi Regele Carol I a venit la Focşani împreună cu regina Elizabeta şi principele Ferdinand şi au fost găzduiţi pentru două zile în casa Apostoleanu.
Soţii Apostoleanu au avut cinci copii, care prin educaţia aleasă primită în mare parte datorită mamei lor au ajuns figuri proeminente în politică sau afaceri. Trebuie spus că Smaranda Apostoleanu este şi fondatoarea unui pension, unde tinerele domnişoare din Focşani veneau la învăţătură să se emancipeze.
Smaranda Apostoleanu a murit în anul 1925, supravieţuind trei decenii soţului ei care a murit în 1895. Toată averea familiei Apostoleanu a fost lăsată celor cinci copii, avere care este disputată şi astăzi.
„Rusanda Longinescu, mamă de profesori”
O femeie la fel de puternică în epocă a fost Rusanda Longinescu, mama celebrilor fraţi Ştefan şi Gheorghe Longinescu.
Soţie de negustor, Rusanda a rămas văduvă când avea 39 de ani, dar nu s-a dat în lături de la a le oferi celor şapte copii o educaţie aleasă.
Profesorul I.M. Dumitrescu o descrie foarte frumos pe Rusanda Longinescu într-o lucrare a sa despre personalităţile Focşaniului din perioada veche.
„A fost o mamă sfântă şi româncă adevărată. În văduvie, s-a chinuit ca nimeni pe pământ ca să ţie la învăţătură şapte copii. Îşi lua de la gură ca să le cumpere cărţi şi haine. Doi dintre copii sunt azi profesori universitari, unul e inspector general al învăţământului iar alţi trei sunt profesori secundari. Cu drept cuvânt s-a scris pe mormântul său: Rusanda Longinescu, mamă de profesori”.
Alte femei celebre ale timpului au fost Ruxanda Stamatin sau Eliza Mincu, soţia arhitectului focşănean Ion Mincu.