Cum va renaşte cu 2 milioane de euro conacul Marghiloman, bijuteria arhitectonică de secol XIX
0Restaurarea şi revitalizarea uneia dintre cele mai frumoase moşii din Bărăgan a intrat în linie dreaptă. Conacul Marghiloman nu va fi doar reabilitat, ci şi pus în valoare prin diverse activităţi cultural-artistice şi educaţionale destinate publicului
Domeniul Hagieşti, din judeţul Ialomiţa, va fi modernizat cu 2 milioane de euro, alături de alte 8 monumente istorice din ţară, care au obţinut finanţare prin programul RO-CULTURA. Obţinerea banilor reprezintă însă doar un prim pas în restaurarea clădirii. După această etapă, urmează definitivarea proiectului tehnic, apoi se trece la licitaţia de execuţie a lucrărilor, care are loc în a cincea lună de la obţinerea finanţării. Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în administrarea căruia se află clădirea, va elabora toate aceste documente şi va supraveghea îndeaproape realizarea lucrărilor. Finanţarea acoperă o parte din restaurare, parţial punerea în valoare a clădirii, pentru renaştere fiind nevoie de o coagulare de forţe care să genereze alte finanţări, spun reprezentanţii INP. Proiectul se va derula începând cu 1 octombrie 2020 şi lucrările trebuie să fie finalizate în maximum 43 de luni.
În perioada următoare, conform INP va urma elaborarea documentaţiilor tehnico-economice la faza DTAC, (documentaţie tehnică pentru obţinerea autrorizaţiei de construcţie), urmând ca la începutul anului următor să fie definitivate documentaţiile la faza PT+DE (proiect tehnic si detalii de execuţie).
Pentru inceperea lucrărilor de execuţie, începând cu luna a 5 (februarie 2020), va fi lansată procedura de licitaţie publică. După ce aceasta se va încheia, vor fi demarate lucrările de execuţie, luna a 7-8 de implementare a proiectului.
"În paralel cu lucrările de restaurare, urmărim un calendar de consultare constantă a comunităţii locale şi a potenţialilor parteneri regionali şi naţionali cu privire la activităţile de punere în valoare a Conacului Marghiloman restaurat şi a funcţiunilor pe care Proiectul finanţat prin Programul RO-Cultura le va face posibile", au anunţat reprezentanţii INP.
Aşteaptă reabilitarea de 25 de ani
Bijuteria arhitectonică de la mijlocul secolului al XIX-lea aşteaptă de un sfert de veac să fie reabilitată. Timp de 12 ani, statul a alocat fonduri pentru reparaţii, însă lucrările nu s-au mai finalizat. Conacul este acum închis, iar salvarea pentru revitalizarea domeniului a venit prin fonduri neramburasabile. Zona în care este situat domeniul, de o frumuseţe aparte, se va constitui într-un loc superb de relaxare şi va atrage tot mai mulţi turişti.
Conacul Marghiloman FOTO INP
Linişte, o întindere nesfârşită, păsări care brăzdează cerul, un peisaj parcă acum coborât dintr-o pânză pictată, te poartă într-o altă lume, departe de agitaţia marilor oraşe. Pe malul Mostiştei, apă curgătoare care, până ajunge să se verse în Dunăre, bălteşte prin Câmpia Bărăganului şi, într-un punct, alimentează lacul Iezerul Mostiştei, în satul Hagieşti din judeţul Ialomiţa, se găseşte conacul Marghiloman.
Casa boierească din Bărăgan va fi reabilitată FOTO IPN
Casa boierească de la Hagieşti a rămas de zeci de ani aşa, ascunsă, deşi este la o aruncătură de băţ de Capitală. Se ajunge aici într-o oră de mers cu maşina pe DN2A, până în Lilieci, unde se intră apoi pe un drum judeţean străjuit de lanuri de porumb şi pe care circulă căruţe. Monumentul istoric nu stă să se prăbuşească, nu e iremediabil distrus, însă imaginea sa însingurată în câmp te face să tresari. O clădirea părăsită în imensitatea Bărăganului. Doar turmele de oi şi ciobanii care le păzesc ţin companie monumentului istoric.
Zona poate intra într-un circuit turistic
După restaurare, zona va renaşte complet. Conacul Marghiloman va fi deschis, iar aici se vor desfăşura activităţi culturale, artistice şi educative diverse, adresate atât unui public local şi regional, cât şi unui public cosmopolit, şi aici se are în vedere potenţialul public din Bucureşti sau vizitatori din străinătate. Conacul Marghiloman poate intra într-un circuit turistic axat pe zona de est a Bucureştiului, o zonă mult mai puţin dezvoltată din punct de vedere al ofertelor turistice.
"Pentru desfăşurarea activităţilor şi asigurarea unui impact local semnificativ, beneficiem de contribuţia şi de transferul de expertiză şi bune practici al partenerilor proiectului: Asociaţia Moara de Hârtie (dezvoltare comunitară prin educaţie şi stimularea creaţiei şi meşteşugurilor locale), Asociaţia Sonoro (ateliere de educaţie muzicală, concerte şi produse pentru turism cultural) şi partenerul norvegian Høgskulen for landbruk og bygdeutvikling (HLB)(dezvoltare rurală, dezvoltare comunitară). Un alt obiectiv specific al proiectului urmăreşte introducerea în circuitele turistice locale şi naţionale existente sau emergente a Conacului Marghiloman, construirea unui brand puternic, unui protofoliu de produse culturale şi turistice, creşterea vizibilităţii acestora şi stimularea turismului generator de venituri şi impact pozitiv în comunitate", spun reprezentanţii INP.
De-a lungul timpului, moşia Hagieşti a purtat mai multe denumiri. O carte de hotărnicie datată 1779 arată numele de Drăceşti, iar în documentele secolului al XIX-lea apare numele Agieşti sau Agieştii. În 1634 proprietarii moşiei erau vistierul Dumitru Dudescu şi fiul său Radu, proprietatea rămânând în posesia familiei până la mijlocul secolului al XIX-lea când va ajunge în proprietatea lui Ioan Cătuneanu.
Conacul Marghiloman, în urmă cu zeci de ani FOTO cimec.ro
Probleme financiare l-au făcut pe acesta să vândă repede moşia (1855), care va ajunge în posesia maiorului Mişa Anastasievici. Acesta o va stăpâni până în 1880, când va fi cumpărată de Ion (Iancu) Marghiloman, iar după moartea acestuia va intra în proprietatea fiului, Mihail Marghiloman. După decesul lui Mihail, petrecut în 1923, toată averea intră în posesia soţiei Suzana Lévé Marghiloman.
Conacul de pe moşia din Hagieşti a fost construit între anii 1869-1874, înglobând în zidurile sale urme ale unei construcţii similare, dar mai vechi, datată din secolul al XVII-lea. În apropiere de acesta, există biserica de curte ctitorită de Radu Dudescu în 1704 şi ea reconstruită parţial în secolul XIX. Proximitatea celor două conduce la ipoteza existenţei în secolele anterioare a unei curţi a familiei Dudeştilor, peste care a venit actualul conac Marghiloman. La ridicarea conacului, au lucrat meşteri italieni aduşi de proprietar, important om politic al vremii sale.
În 1945, odată cu instalarea regimului comunist, proprietatea de la Hagieşti va ajunge în posesia statului, care va amenaja în conacul familiei Marghiloman un post de jandarmi, biroul şi casa notarului. În perioada comunistă, aici au mai funcţionat o şcoală de tractorişti şi sediul Cooperativei Agricole de Producţie.
Lucrări sistate din lipsa fondurilor
După 1990, conacul şi o suprafaţă de teren de 2.025 metri pătraţi au intrat în folosinţa Bibliotecii Naţionale Române, pentru ca mai apoi să treacă în administrarea Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Istorice Istorice (DMASI), antecesorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP).
Analiza propriu-zisă a conacului dezvăluie patru mari etape constructive. Prima dintre ele e pivniţa, care, după toate probabilităţile, a fost ridicată de către reprezentanţii familiei Dudescu, prof. arh. Anca Brătuleanu situând momentul construirii în prima jumătate a secolului al XVII-lea.
Lacul Mostiştea din apropierea conacului atrage pasionaţii de pescuit FOTO INP
O a doua etapă constructivă semnificativă pare să corespundă secolului al XVIII-lea când pe laturile de est şi sud ale vechii locuinţe au fost adăugate mai multe încăperi.
Cea de-a treia etapă corespunde sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind marcată de Ion (Iancu) Marghiloman, care repară biserica şi reface conacul. Anul finalizării intervenţiilor asupra conacului este 1887, dată înscrisă în pardoseala din mozaic din dreptul intrării principale.
Conacul a fost pe rând post de jandarmi, birou notarial şi CAP FOTO IPN
O ultimă etapă este situată la începutul anilor ’90, când asupra conacului au loc ample intervenţii. Imediat după 1989, sediul CAP este devastat, doar ulterior construcţia fiind preluată de DMASI – organismul de protejare a patrimoniului reînfiinţat în 1990 după desfinţarea de către regimul comunist în 1977. DMASI a propus realizarea unui centru cultural care să aibă în prim-plan activităţi educative, de cercetare şi documentare şi a iniţiat operaţiuni de consolidare şi restaurare care ulterior au fost stopate din lipsa fondurilor.
Întreruperea unui proces de restaurare este periculoasă
Conform INP, încă din anii '70-'80 monumentul nu a mai beneficiat de o utilizare şi întreţinere adecvată şi începuse să se degradeze. La începutul anilor '90, când a fost preluat în administrare de către fostul Oficiu Naţional al Monumentelor Istorice s-a constatat necesitatea restaurării şi tot atunci au fost făcute şi primele demersuri în acest sens. Astfel, în perioada 1992 - 2004 au fost realizate o serie de lucrări de consolidare şi restaurare, care au fost însă întrerupte şi au rămas nefinalizate, din lipsa fondurilor. „Întreruperea unui proces de restaurare este însă o situaţie foarte periculoasă pentru un monument istoric fiind problematică inclusiv menţinerea stării de conservare”, atrage atenţia Ştefan Bâlici, director general al INP.
Restaurarea conacului va dura 3 ani şi jumătate FOTO INP
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum deosebim măslinele vopsite artificial de cele naturale. Care este, de fapt, culoarea lor
Se încarcă comentariile...
