„Ziua când bat femeile pe bărbaţi“,  o sărbătoare uitată. Care este cea mai aprigă soră a Sfântului Ilie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sărbătorile din această perioadă culminează cu cea a Sfântului Ilie, care aduce furtuni puternice
Sărbătorile din această perioadă culminează cu cea a Sfântului Ilie, care aduce furtuni puternice

Vremea capricioasă de la mijlocul lunii iulie este explicată, şi astăzi, în lumea satului prin prisma sărbătorilor laice din această perioadă, când există o seamă de interdicţii şi când, pentru o zi, femeile le sunt superioare bărbaţilor.

Panteliile, Circovii lu’ Sfântul’ Ilie, Ciurica, toate sunt sărbători care şi astăzi înseamnă ceva în lumea satului, cele laice suprapunându-se cu cele religioase.

Circovii de Vară, cum se cunosc popular, se serbează în perioada 15-17 iulie  şi înseamnă „sfinţii bisericii“, provenind din expresia slavonă „ţerkovnâie sviata“, fiind cele mai importante sărbători din această perioadă, împărţind anul în două. Deşi biserica a rânduit praznice pentru mai mulţi sfinţi, la sat cel puţin, viaţa muceniţelor Iuliţa şi Marina au impresionat cel mai mult, oamenii temându-se să nu le respecte. Tot din calendarul ortodox  numele a doi sfinţi, Chiric şi Iuliţa, care se serbează pe 15 iulie, au fost alăturate, rezultând Ciurica, apărătoarea femeilor şi cea care „îi ciuruie în bătaie“ pe cei care nu-i respectă ziua. Despre ea oamenii ştiau chiar că este cea mai de temut soră a Sfântului Ilie, apărătoarea celor slabi în faţa celor puternici. Pentru a nu-i stârni mânia, oamenii nu se ceartă în această zi, iar femeile nu lucrează, ferecând foarfecele. Este ziua în care femeile puteau să-şi bată bărbaţii fără teamă de consecinţe, fiind chiar considerată „sărbătoarea femeilor“. În această zi, copiii care nu pot scăpa de spaime trebuie să treacă prin cunuri de flori, pentru a se vindeca.

„Ciurica e o reprezentare mitică a calendarului popular care dădea dreptul femeilor să-şi pedepsească bărbaţii în ziua ei de celebrare, 15 iulie. În această zi se evitau loviturile de orice fel, certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de ele în cursul anului. Amintirea ei este păstrată în unele expresii populare („Astâmpără-te că vine Ciurica!” sau „Stai cuminte! Capeţi Ciurica!”) adresate, ca ameninţare cu bătaia, copiilor neastâmpărati (Muntenia, Oltenia)“, spun specialiştii Muzeului Ţăranului Român. 

Pe 17 iulie, se sărbătoreşte Sfânta Marina, un alt nume cu rezonanţă pentru săteni. Este ziua în care în trecut se legau frăţiile de cruce, bărbaţii jurând credinţă fraţilor de cruce, iar femeile, suratelor, urmând ca an de an să fie serbat acest moment. Cei ce se înfrăţesc „pe vecie“ îşi dăruiesc bucate şi legături de pelin care alungă spiritele rele, dar şi pui de găină.

„Această sărbătoare n-o spune popa, că-i moare preoteasa. Sătenii nu ştiu în ce zi cade şi ţin trei zile, doar s-o nimeri într-una. Marina a prins pe dracul, ducându-se să toace la biserică, i-a luat ciocanele sau maiele şi l-a bătut cu ele până l-a lăsat aproape mort, umplându-l de sânge. Sf. Marina e zugrăvită după uşa de la biserică ţinând pe dracul de corn (chip de capră) şi chinuindu-l, lovindu-l cu străşnicie. De lucrezi în această zi te loveşte Sf. Marina, cum a chinuit şi lovit pe demonul prins“, menţionează aceeaşi specialişti.

Evenimentele meteo severe care se înregistrează în această perioadă sunt puse la sat tot pe seama acestor sfinţi sărbătoriţi în preajma zilei Sfântului Ilie. Tocmai nerespectarea acestor zile, când sunt interdicţii de a lucra la câmp, de a face căpiţe în curte, de a aduce lemne din pădure, existând riscul de trăsnete,  dar şi de a lucra în casă (cusut, ţesut), ar aduce vremea capricioasă, totul culminând cu furtunile violente stârnite de Sfântul Ilie.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite