Victimă a torţionarului Ficior: „Dumnezeu să-l ierte, numai El poate!“
0Vestea că torţionarul Ion Ficior a murit în închisoare a deschis rănile celor au suferit din cauza lui. Este cazul lui Mihail Giuran (88 ani), care a stat la Periprava 2 ani şi alţi 10 în alte 12 închisori comuniste.
Prima frază pe care o rosteşte Mihail Giuran, fost deţinut politic şi unul dintre cei care au încasat direct bătaie de la torţionarul Ion Ficior, la aflarea veştii că miercuri, 26 septembrie 2018, cel care l-a torturat a murit în spitalul închisorii Jilava, este „Dumnezeu să-l ierte, numai El poate, oamenii nu!“.
„Mi-amintesc că am fost deţinut sub conducerea lui, ne bătea de ne usca. Ce era să facem?! De fapt, nu numai eu, mulţi au suferit din cauza lui. Nici nu poţi să spui - domne, îl condamn.., nu-l condamn... Dacă-l condamni, ce faci, nu faci nimic?! Nu cred că cineva dintre cei care ne-au torturat a plătit suficient ca să spui că îl ierţi, dar, asta e, ce să facem! De fapt nu e singurul, mai sunt din ăştia! (...) La Periprava Grind am stat cred că vreo 2 ani. Era el şeful închisorii şi s-a mai schimbat încă unul, dacă nu mă-nşel cred că îl chema Boieru. Cel mai greu de îndurat? Bătăile. Cum mişcai, el te lovea. Ne lua în grupă mare la muncă, la tăiat stuf, la muncit pământul, vara... I se părea lui că nu faci treabă cum trebuie şi te lovea din nimic. Era un sadism animalic şi i se părea că dacă ei ne chinuiesc pe noi, şefii lor văd, ştiu şi-i apreciază. Ştiau că ei sunt apreciaţi pentru felul cum se poartă, bestial, cu noi.
Mihail Giuran şi-a amintit prin ce a trecut în închisoarea condusă de Ficior FOTO. Alina Mitran
Au murit mulţi la muncile astea. La tăiat stuf mai ales. Acolo ne duceam într-un fel de opinci, şi apa intra, fără discuţie. Ne învârteam pe acolo prin apă, prin gheaţă... Pe cei care mureau îi ducea la groapa comună, îi arunca acolo, nu exista cruce sau un nume care să specifice că acolo este cutare sau cutare. Mureau şi-ai aruncau în nişte gropi comune. (...)Aveau nişte stinghii de lemn, groase de doi centimetri-trei şi cu ălea ne loveau. Ficior venea în inspecţie, din când în când... “, şi-a amintit Mihail Giuran, care a ispăşit 12 ani de închisoare în 13 închisori comuniste fără să ştie, nici astăzi, pentru ce. Spune că în toţi anii care au trecut a încercat să uite cele trăite şi chiar să-i ierte pe torţionarii săi.
„Sunt lucruri aşa de multe şi aşa de urâte încât de multe ori aş vrea să le uit pentru totdeauna“
„Pe cei de pe la Aiud i-am întâlnit, pe cei de pe la Râmnicu-Sărat... Unii lăsau capul în jos, cel puţin, ca un fel de recunoaştere a faptului că au distrus fiinţe umane, dar alţii nici nu voiau să audă, ce să-i faci, ăştia sunt oamenii! (...)Ştiţi, sunt lucruri aşa de multe şi aşa de urâte încât de multe ori aş vrea să le uit pentru totdeauna. Nu poţi să uiţi chiar aşa uşor, dar am încercat, că prea sunt urâte şi rele. Unii torţionari au fost judecaţi, dar unii n-au fost niciodată. Să plătească nu e posibil, să recunoască direct şi să spună că au fost nişte bestii. Nu-mi aduc aminte să fi îndrăznit să spună – da, v-am chinuit, recunosc şi vă cer iertare. Cel puţin eu n-am întâlnit. Şi la Jilava ne băteau cu piciorele, cu cizmele, cu ce puteau. E greu să descrii lucrurile astea, nu sunt de descris, nu se pot descrie. (...) Nu pot să plătească, e prea îngrozitor ce-au făcut, nu vor plăti niciodată, ei rămân datori! Dumnezeu să-l ierte, numai El poate, oamenii nu pot să-l ierte. Este omeneşte să nu poţi ierta un criminal, o bestie! Cum să spun eu că-l iert pe Ficior?! N-am cum să spun aşa ceva, imediat m-aş considera aşa..., un pervers, sau un om care vrea să pară, în numele Binelui şi în numele Creştinătăţii, că îl ierţi, dar cel puţin eu nu pot. Să încerc, dar cum?“, a spus Mihail Giuran.
Fostul deţinut politic trăieşte astăzi în Slatina, după zeci de ani petrecuţi în Anglia, unde a predat limba engleză, ani în care a luat parte la acţiunile de rezistenţă anticomunistă organizate în exil. S-a întors în ţară după 1990, făcând mai multe donaţii pentru oraşul din care a plecat, cu fondul de carte donat de Mihail Giuran fiind înfiinţată secţia de carte în limba engleză a bibliotecii judeţene. În urmă cu doi ani, a făcut o donaţie impresionantă către Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, din banii strânşi în ultimii ani plătind două incubatoare pentru nou-născuţi. Faptele bune continuă şi astăzi, cu donaţii pentru copii din familiile sărace.
CITIŢI ŞI:
Se încarcă comentariile...
